În București – Ilfov, cele mai mari cheltuieli pe alimente și băuturi, în anul 2018 au fost realizate de către pensionari.
Sunt trei puncte forte: gradul de îndatorare a sectorului e de 61%, în scădere față de anii anteriori; gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt a crescut, de la 9%, în anul 2014, la 22%, în 2018; durata medie de încasare a creanțelor e inferioară pragului raportat la nivel național.
Cele trei mari vulnerabilități sunt că mai mult de jumătate dintre companii (55%) aveau pierdere netă la sfârșitul anului 2018, iar 21% dintre ele aveau o pierdere mai mare de -20%; cam 44% dintre companiile analizate au lichiditate subunitară (adică activele curente nu acoperă datoriile curente); rezultatul net consolidat la nivel sectorial a scăzut de la 2,8%, în anul 2017, la 2,4%, în anul 2018.
„În Bucureşti-Ilfov, categoria socială ce a alocat cele mai mari cheltuieli pe alimente și băuturi, în 2018, au fost pensionarii.” Nicoleta Marin, Coface România
Studiul, realizat de Coface, a agregat datele de la 42.051 de companii, care au depus datele financiare pentru anul 2018 (adică în luna septembrie a anului 2019) și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 71,96 miliarde de lei.
Conform INS, în anul 2018, cele mai mari cheltuieli pentru alimente și băuturi au fost făcute de salariați, în top aflându-se Regiunea Nord-Vest (5.604 lei pe alimente și băuturi), urmată de Regiunea Centru, apoi Sud-Muntenia. La polul opus sunt agricultorii din regiunea București Ilfov, cu 1.163 de lei cheltuiți.
Efect de domino
„Tot în Bucureşti-Ilfov, categoria socială care a alocat cele mai mari cheltuieli pe produse alimentare și băuturi, în anul 2018, a fost reprezentată de pensionari”, a declarat Nicoleta Marin, de la Coface România.
„Consumul a continuat ritmul destul de susținut și în anul 2019. Cheltuielile cu salariile în sectorul public au crescut cu aproape 20% și au depășit pragul de 100 de miliarde de lei, în anul 2019”, explică Iancu Guda de la Coface România.
Este peste 10% din PIB, cel mai mare procent din UE, ceea ce a determinat un efect de domino și în mediul privat a tensionat forța de muncă, din cauza emigrării.
