19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăEconomiePensiile speciale trebuie să fie desfiinţate complet

Pensiile speciale trebuie să fie desfiinţate complet

Noua lege a impozitării pensiilor speciale creează alte inechităţi, suprapuse peste inechitatea existenţei pensiilor speciale în sine. „Din punctul meu de vedere, dacă Legea impozitării pensiilor speciale nu face referire la faptul că se impozitează cu 85% numai ce este pensie peste 7.000 de lei, pensia specială ar trebui să aibă acelaşi tratament pe care îl au celelalte pensii”, spune Dan Schwartz, managing partner RSM România.

Aceasta înseamnă că, în afară de partea neimpozabilă, restul trebuie să fie impozabil cu 85%, de la 2.000 de lei. De ce astfel? Pentru că „o pensie care nu e specială, dar este cu 10 lei mai mică decât pensia specială, va fi impozitată după principiul pe care funcţionează Legea pensiilor” şi se va crea o anormalitate, o inechitate, a explicat RL Schwartz: pensia normală mai mică va deveni mai mare decât pensia specială mai mare.

Dar, dacă legea prevede astfel, impozitarea se va face conform legii, dar va fi altă discuţie despre tratamentul inegal: pensiile speciale rămân în continuare speciale, prin felul cum sunt impozitate.

Problema nu se rezolvă prin impozitarea pensiilor speciale, ci pur şi simplu prin desfiinţarea lor, susţine expertul. Ele nu se justifică. Pe de altă parte, pensiile speciale în plată nu pot fi desfiinţate, ci trebuie să rămână cât există beneficiarul.

Cine intră de-acum în pensie poate să treacă pe contributivitate, treptat, pe măsură ce contribuie.

 

Ordinul de mărime nu compensează o creştere a pensiilor

Impozitarea însă poate să fie diferită, a spus României libere Dan Schwartz, explicând că „şi aici este o problemă de constituţionalitate, pentru că impozitele trebuie calculate la fel, pentru toţi cetăţenii României”.

„Problema constituţionalităţii pensiilor este foarte specială, foarte sensibilă, adică e una dintre situaţiile în care este legal ceea ce se întâmplă, dar legea, când a fost făcută, a fost o lege imorală. E legal, dar este imoral. Legea e imorală în sine”, a afirmat expertul.

„Problema pe care aş pune-o ar fi exact asta: cetăţenii României au dreptul nu numai la un tratament fiscal egal, ci şi la determinarea corectă şi echitabilă a veniturilor impozabile”, susţine Dan Schwartz, explicând că „nu poţi să-i creezi cuiva un venit, în mod artificial, pe considerentul că el a fost procuror sau mai ştiu eu ce”.

Desigur, în toate ţările există avantaje, care sunt acordate celor ce profesează fie meserii periculoase, fie de interes naţional (Armată, Procuratură etc.). Dar acestea nu sunt plătite din fondul social la care contribuie toţi, ci din bugetul ministerului respectiv.

„După părerea mea, pensiile speciale, la Armată, de exemplu, ar trebui plătite din bugetul Ministerului Apărării, pensiile speciale la magistraţi ar trebui plătite de Ministerul Justiţiei ş.a.m.d, iar pensiile speciale la politicieni nu se justifică”, a explicat Schwartz.

 

Inechitate

Sau, dacă se insistă pe această inechitate, ele trebuie plătite din fondurile Parlamentului. „Nu din fondul de pensii sociale, pentru că la fondul de pensii sociale contribuim cu toţii şi acolo funcţionează principiul solidarităţii: fiecare suntem îndreptăţiţi să primim în mod egal o recompensă, pentru contribuţia pe care am făcut-o ani de zile”, susţine reprezentantul RSM România.

„Eu”, a detaliat acesta, „în propria mea firmă, îmi discut salariul cu ceilalţi salariaţi, iar Parlamentul îşi aprobă propriile pensii speciale? Dacă cresc pensiile cu 40%, atunci aceşti pensionari speciali vor ajunge să câştige de cinci ori mai mult decât au câştigat când au muncit. Atunci când principiul e greşit, erorile care se vor face vor genera distorsiuni din ce în ce mai mari”.

 

Cât înseamnă pensiile speciale

La nivelul bugetat anul trecut, pensiile speciale reprezentau, pe exerciţiul bugetar al anului trecut, în total 14 – 15 miliarde de lei. Probabil că anul acesta cifrele aflate în joc sunt comparabile, ca ordin de mărime.

Suma este insuficientă, ca ordin de mărime, comparativ cu miza măririi cu 40% a punctului de pensie, de la 1 septembrie. Această mărire, ca efort bugetar, pe cele patru luni ale acestui an, e posibilă, reprezentând un efort de 8 miliarde de lei.

Dar, la cursul leu-euro de acum, 160 de miliarde de lei (cât va trebui să fie poate anvelopa pensiilor în anul 2023) înseamnă un efort bugetar de 33 de miliarde de euro, adică, raportat la PIB-ul de anul trecut, de 222 de miliarde de euro, deci vreo 15% din PIB. Enorm.

Se observă că, chiar şi cu suma economisită prin impozitarea cu 85% a cuantumului din pensie care depăşeşte 7.000 de lei, banii aceştia tot sunt insuficienţi pentru mărirea sustenabilă a punctului de pensie cu 40%, aşa cum stabileşte noua lege a pensiilor.

Aşadar, discuţia despre pensiile speciale nu este una cu scop pragmatic (economisirea unor bani dintr-o categorie bugetară, pentru îndestularea altei categorii bugetare), ci una cu impact final moral, etic şi politic.

Cum sunt defalcaţi aceşti bani, pe categorii de beneficiari? După cum vom observa, cei mai mulţi bani nu sunt şi cei mai imorali: 14 milioane de lei sunt pentru pensiile speciale ale Senatorilor şi 31 de milioane de lei pentru cele ale deputaţilor.

Încă 802 milioane de lei sunt pentru CCR (cum se vede, aici suma este tot lipsită de impact bugetar, dar mult mai mare), iar Curtea de Conturi nu publică.

Acum, să discutăm despre pensiile aşa-zise „de serviciu”, care au un statut diferit de pensiile speciale, chiar dacă, în general, sunt numite tot astfel.

Patru miliarde de lei sunt pentru pensionarii foşti poliţişti, 3,5 miliarde de lei sunt pentru pensiile de serviciu ale militarilor, 4,9 miliarde de lei erau alocate, în anul 2019, pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor.

Ministerul Afacerilor Externe nu şi le-a publicat. 663 miliarde de lei se duc pentru foştii ofiţeri SRI, un miliard de lei ajunge la foştii ofiţeri ai SIE, la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale mai ajung încă 1,6 miliarde de lei şi încă 500 de milioane de lei la ceferiştii pensionari.

Cele mai citite

Pentagonul va aloca 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD

Forţele Aeriene ale SUA alocă aproape 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), înlocuitorul pentru...

Te confrunți cu durere la nivelul genunchiului? Cum recunoști ruptura de menisc și ce poți face pentru a o trata

Durerile articulare pot apărea foarte frecvent ca urmare a unei serii largi de cauze și factori de risc, ceea ce înseamnă că pentru a...

Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024: Conferința „ 26 Martie – 143 de ani de la proclamarea Regatului României. „75 ani de...

COMUNICAT DE PRESĂConferințele „ Tinerii și Monarhia” Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului...
Ultima oră
Pe aceeași temă