Este vorba despre prevederile din Pachetul Mobilitate 1, care ar putea fi impuse la nivelul Uniunii Europene (UE) şi care îi dezavantajează pe transportatorii români. Transportatorii cer o implicare a autorităţilor în cel de-al patrulea trialog privind Pachetul Mobilitate 1, din 11 decembrie, prin care se urmăreşte finalizarea negocierilor sub preşedinţia Finlandei la Consiliul UE.
”UNTRR atenţionează că aceste negocieri sunt foarte importante pentru România, întrucât miza este viitorul transportatorilor români în UE”, spune organizaţia profesională.
“Având în vedere presiunile importante la nivel european pentru finalizarea Pachetului Mobilitate 1”,, continuă UNTRR, “considerăm necesară acţiunea Ministerului Transporturilor din România, în coordonare cu celelalte state membre afectate de acest set de măsuri legislative, pentru eliminarea celor mai restrictive prevederi ale Pachetului Mobilitate 1”.
“Considerăm necesară acţiunea Ministerului Transporturilor din România, în coordonare cu celelalte state membre afectate de acest set de măsuri legislative, pentru eliminarea celor mai restrictive prevederi ale Pachetului Mobilitate 1.” UNTRR
Concret, uniunea transportatorilor, care este titular emiterii carnetelor TIR pe România, solicită eliminarea propunerilor Parlamentului European privind întoarcerea obligatorie acasă a vehiculelor, indiferent de intervalele propuse pentru compromis în cadrul trialogului (șase – opt săptămâni, de către Consiliu, sau 10-12 săptămâni, de către Parlamentul European).
”Reamintim că obligaţia întoarcerii acasă a vehiculelor nu se regăseşte nici în propunerea Comisiei Europene, nici în abordarea generală a Consiliului de Transport UE, fiind propusă numai de PE şi susţinută puternic de raportorul Ismail Ertug (Germania), cu toate că aceasta restricţionează grav libera circulaţie pe piaţa europeană de transport rutier”, explică UNTRR.
Flexibilitate
UNTRR solicită creşterea flexibilităţii în ce priveşte perioadele de repaus săptămânal normale şi reduse, în scopul creşterii eficienţei de operare a firmelor. Pentru ca această măsură să fie efectivă şi aplicabilă, posibilitatea efectuării a două perioade de repaus săptămânal reduse consecutive trebuie să fie corelată cu creşterea corespunzătoare a timpului de conducere de la 90 de ore la două săptămâni, la 180 de ore la patru săptămâni.
