Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Occidentul începe la Marea Neagră. Străinii visează să fie primiți la muncă în România

Aproape 120.000 de cetățeni străini trăiesc în prezent în România, iar cei mai mulți dintre ei provin din afara Uniunii Europene și au venit la muncă.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 21.06.2019 - 09:05

La un apreciat restaurant din București, din totalul celor 250 de angajați, 50 sunt veniți din Nepal.

„Am fost nevoit să import forță de muncă. Angajații din Nepal lucrează foarte bine, sunt foarte conștiincioși. Dar eu cu un ochi râd și cu altul plâng, pentru că știu că banii care le intră pe card pleacă din România“, ne-a declarat Radu Tănase, fondatorul localului Calif & Condimental.

Punctul său de vedere este confirmat de Irina Stăncescu, proprietara companiei Pain Plaisir, din același sector, al industriei alimentare: „Am început să construim o nouă fabrică de pâine. De unde să găsim forță de muncă? Ne-am dori să fie români, dar altfel vom aduce și noi nepalezi“.

Acești străini lucrează bine, fiind conștienți că au venit în România la muncă și că trebuie să trimită bani familiilor rămase acasă. Radu Tănase ne-a explicat că un nepalez câștigă în țara lui, în medie, 60 de dolari pe lună, în timp ce în România primește 500 – 600 de dolari pe lună, plus cazare și trei mese gratuite pe zi – întrucât, conform legii, acestea trebuie asigurate de angajator.

Contractul cu muncitorii străini se face pe doi ani, pe timpul acestuia muncitorul nu poate pleca în altă țară, iar la final contractul poate fi prelungit, cu acordul ambelor părți. Muncitorii străini nu fac probleme, una dintre explicații fiind aceea că și lucrătorii, și patronii lor români sunt atent monitorizați de Inspectoratul General pentru Imigrări, din cadrul Ministerului român de Interne.

 

Un sudor câștigă 1.000 de euro pe lună

Alte sectoare economice din România foarte atractive pentru străini sunt construcțiile și industria navală.

De exemplu, la Șantierul Naval Tulcea – care acum e deținut de o mare companie din Italia – lucrează 170 de muncitori din Vietnam și alți 100 din Polonia și din Grecia. Muncitorii străini sunt conduși de maiștri de aceeași naționalitate, dar care au fost puși să învețe limba română pentru a-și putea executa sarcinile.

„Din Vietnam am adus lăcătuși și sudori, încercăm să aducem și tubulatori“, ne-au spus oficiali de la Tulcea. Salariile străinilor sunt confidențiale, dar am aflat că un sudor din construcții navale câștigă, în România, cam 1.000 de euro pe lună. Totuși, sudorii români pleacă în Occident, iar locul lor e luat de asiatici: „Așa cum românii pleacă în Italia, vietnamezii ajung în România“.

Mircea Mocanu, șeful Misiunii din București a Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), ne-a precizat că în România trăiau, la sfârșitul anului 2018, 116.830 de cetățeni străini, provenind din Uniunea Europeană, din Spațiul Economic European, din Confederația Elvețiană și din alte state. Peste jumătate dintre acești străini au venit din Republica Moldova și din Asia. Din această ultimă categorie, cei mai numeroși sunt cetățenii din Turcia, China și Siria.

Comentarii

loading...