Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, e radical. „Depăşirea nivelului de 3% ar putea fi tolerată de Comisia Europeană, dacă ne-am duce şi ne-am lupta cu ea, să nu socotească deficit cheltuielile cu investiţiile, cu pensiile, apărarea şi mai-ştiu-eu-ce. Niciodată în viaţa asta nu se va întâmpla acest lucru”, a spus Lazea, conform Agerpres.
Iar în astfel de vremuri România ar trebui să aibă excedent bugetar, adică „să-şi facă vara sanie”, după ce şi-a făcut iarna car.
“Încasările la buget, din impozite şi taxe, sunt foarte mici. Cota principală de TVA e 19% şi, cu gradul de colectare pe la 55%, în realitate cota de TVA din România e 11%”, a subliniat pentru RL profesorul de Economie Ion Radu Zilişteanu.
Soluţia ar fi implementarea sistemului informatic SAF-T, care a dat rezultate spectaculoase în Polonia, de exemplu. Dar SAF-T nu poate fi implementat acum, pentru că presupune informatizarea ANAF.
Pentru a avea venituri mai mari la buget din TVA e nevoie de aceasta acum, nu peste şase luni sau un an, când va realiza informatizarea Fiscului.
Conformare voluntară
„Sumele ce s-ar investi în informatizare nu ar fi exorbitante”, dar „să combaţi evaziunea pe TVA nu trebuie făcut la anul”, spune Zilişteanu, explicând că, finalmente, e vorba despre gradul de conformare:
„Se declară 100 de lei, dar în realitate se plătesc 55!”, pe Declaraţia 300 de TVA. Invers, pentru ca TVA să fie 19%, în realitate ar trebui să fie aproape dublu.
Dacă statul român nu poate să lupte cu gradul mic de conformare şi cu evaziunea, va fi silit să mărească impozitele şi taxele, susţine acesta. O poziţie asemănătoare a avut zilele trecute preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Olanda, acum un an sau doi, avea venituri anuale din TVA de vreo 40 de miliarde de euro. Cât sunt veniturile din TVA? PwC spunea în 2018 că pierderea din neîncasarea de TVA, în 2016, a fost de 6,13 miliarde de euro.
„Încasările la buget sunt foarte mici. Cota de TVA e 19%. Cu gradul de colectare pe la 55%, în realitate este 11%.” Ion Radu Zilişteanu, profesor de Economie
Dar nu e vorba numai despre TVA. Măreşti gradul de conformare şi pe impozitul din venit, şi pe cel din profit. Dacă mediul de business vede că merge colectarea, se produce un efect de antrenare, care măreşte şi mai mult colectarea.
Probabil însă că nici astfel sumele colectate nu ajung, crede Ion Radu Zilişteanu, „şi tot acolo se ajunge: la măriri de taxe şi impozite”.
Cum este posibil, în acest moment, să-ţi faci vara sanie? „România are nevoie de un deficit bugetar strâns. Ţările din jur merg pe deficite mici sau excedente, iar în ţările din Europa sunt excedente”, spune consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.
„O ţară, ca şi o familie, când are de făcut ceva, se împrumută. Aduce viitorul în sprijinul prezentului. Ca să te împrumuţi, e bine să ai indicatori buni. Deficitul e altceva: dincolo de linia care s-a tras la finalul veniturilor, tot ce există e deficit, deci cât se poate împrumuta ţara”, a explicat RL Vasilescu.
Cum ieşim din contradicţia dintre ţinerea jos a deficitului şi creşterea foarte mare a pensiilor? „Nu ieşi”, susţine expertul. E o situaţie asemănătoare cu cea din anul 2009? „În anul 2009, era criză, nu putem face comparaţie”, susţine Adrian Vasilescu, explicând că acum „bate, aşa, un vânt de recesiune”.
Pe de altă parte, cumpărăturile în exces, determinate de coronavirus, fac PIB. „Sigur, bâlbâiala aceasta, avem guvern – nu avem guvern, nu este de bun augur, dar, în condiţiile acestea, nici nu prea văd că se clatină economia”, a observat Vasilescu.
Sume imense
Sistemul public de pensii e nesustenabil din anii ’90. Problema nu este atât creşterea de 40% a punctului de pensie, de la 1 septembrie, ci că măririle continuă până în anul 2023. Atunci, suma de plată în plus e de peste 80 de miliarde de lei.
Anul acesta, sub efectul majorării punctului de pensie cu 40,3% (la 1.775 de lei), de la 1 septembrie 2020, rezultă 130,64 de miliarde lei de plată pe întreg anul. Pensiile mai trebuie şi să fie actualizate cu rata inflaţiei, sub efectul legii.
Potrivit legii noi a pensiilor, anual, se majorează mai întâi punctul de pensie, cum prevede legea veche, până anul viitor. În 2021, se mai majorează cu 5,3%, ajungând la 1.875 de lei.
Estimarea cheltuielilor cu asistenţa socială ajunge anul viitor undeva la 137 de miliarde de lei.
Din anul 2022 (când intră în vigoare, în integralitatea sa, legea nouă), punctul de pensie se actualizează cu rata inflaţiei, dar nu se mai majorează.
De asemenea, se recalculează toate pensiile în plată din anul 2022, sub efectul legii noi, ceea ce poate ridica nota de plată, în total, la aproximativ 160 de miliarde de lei.
