Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Românii au putut subscrie de ieri, 4 martie, pentru patru noi emisiuni de titluri de stat, în Programul Tezaur, informează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Noi vămi se apropie de România, care va împrumuta tot mai puţini bani, tot mai scumpi

Românii au putut subscrie de ieri, 4 martie, pentru patru noi emisiuni de titluri de stat, în Programul Tezaur, informează Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Titlurile au scadenţe la 1, 2, 3 şi 5 ani, la dobânzi anuale de 3,5%, 4%, 4,5% şi, respectiv, 5%.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 06.03.2019 - 16:39

Veniturile aferente sunt neimpozabile. Titlurile de stat pot fi cumpărate în perioada 4-22 martie de la unităţile operative ale Trezoreriei Statului, în perioada 4-21 martie 2019 prin reţeaua de oficii poştale ale Poştei Române, din mediul urban şi rural, conform Agerpres. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data subscrierii.

Emisiunile de titluri de stat pe piaţa internă (pentru persoane fizice şi juridice) şi externă (pentru persoane juridice) sunt o metodă obişnuită folosită de state pentru a-şi finanţa datoria sau, când au venituri, dezvoltarea. România se împrumută pentru finanţarea directă sau indirectă a datoriei.

S-a mai împrumutat anul acesta MFP de pe piaţa externă? Sorin Dinu, analist economic, spune că „încă nu a împrumutat nimic. Luna trecută a strâns de la băncile din România 2,25 miliarde de lei. Când yieldul la titlurile de stat a fost egal sau puţin mai mic decât cuponul, ministerul şi-a atins targetul, în schimb de la populaţie a colectat luna trecută în jur de 694 de milioane de lei”.

Cât au colectat în total din emisiuni de obligaţiuni de pe piaţa internă? „În jur de 2,9 miliarde de lei. Răscumpărările de luna trecută (n.r.: ianuarie 2019) au fost în jur de 6,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că MFP a luat din Trezorerie în jur de 3,6-3,7 miliarde de lei”, a explicat pentru „România liberă” Dinu.

 

Avem un mic excedent bugetar

Aceasta, susţine expertul, cel puţin pentru că la execuţia bugetară din ianuarie a.c. a arătat un excedent de doar 0,7 miliarde de lei. Cu un excedent ceva mai mare, în jur de 3 miliarde de lei, la bugetul de stat, datorat în mare măsură intrării de bani de la Comisia Europeană (CE). De aici a venit echivalentul în euro a 2,6 miliarde de lei.

Despre ce bani europeni e vorba? „Probabil prefinanţări sau rambursări de la CE. Comisia de multe ori rambursează cheltuielile sau prefinanţările”, arată Sorin Dinu. Licitaţia de ieri, în Programul Tezaur, a avut cerere de 829 de milioane de lei, din care MFP s-a împrumutat de 543,8 milioane de lei, la un yield de 3,80%, faţă de un cupon de 4%, spune Dinu.

El crede că, “dacă MFP îşi menţine această strategie în continuare, răscumpărările de luna aceasta vor ajunge la aproape 900 de milioane de lei, pe 6 şi pe 27 martie”.

„Practic, dacă îşi ating toate ţintele de atragere de bani de la bănci şi de la populaţie, Finanţele vor rămâne cu un excedent”, explică Sorin Dinu. Apoi, „în aprilie, urmează o răscumpărare de 8,8 miliarde de lei. Este o sumă foarte mare şi nu cred că MFP va reuşi să o atragă de la bănci. La acel moment, vom avea şi decizia Standard&Poor’s, de downgrade a ratingului, la BBB-, cu perspectivă negativă”.

 

Downgradarea duce la creşterea dobânzilor

Care va fi efectul downgradării la BBB-, cu perspectivă negativă? „Creşterea dobânzilor. Probabil că, după încă şase luni, urmează trecerea la cel mai bun rating junk, BB+”, afirmă Dinu. Aceasta înseamnă perspectiva negativă, dacă lucrurile continuă la fel. Retrogradarea la cea mai bună categorie de rating junk „va schimba multe, inclusiv valoarea de risc a titlurilor de stat propuse băncilor”.

Anume, „dacă acum discountul este de doar 25%, când vom fi la junk, discountul va fi de 50%. Ajustarea de risc de ţară va fi corespunzătoare”, prevesteşte specialistul.

Ce urmează, după cele două emisiuni din martie? „Răscumpărarea din iunie, de alte opt miliarde de lei. Urmează în noiembrie o răscumpărare externă, de 1,3 miliarde de euro, în MTN”, spune Sorin Dinu. MTN înseamnă „medium term note”, un program de emisiune de bonduri de la Bursa din Luxemburg.

„În afară de aceasta”, explică Dinu, „trebuie să vedem cum se mişcă bugetul. Execuţia bugetului consolidat de luna trecută e de peste două ori mai mică decât cu un an înainte. Acum un an, a fost un surplus de 1,9 miliarde de lei, acum surplusul e de numai 0,7 miliarde de lei. Iar surplusul de acum un an a fost jumătate din cel din ianuarie 2017”.

 

Finanţele prelungesc viaţa Cabinetului Dăncilă

De obicei, tradiţional, februarie se închide pe deficit, a spus RL expertul. Dar luna aceasta MFP mai are de finanţat şi deficitul bugetar. Dacă ne uităm, comparativ, la bilanţul BNR, nivelul este ca în ianuarie 2017, când Finanţele au luat de la BNR 9 miliarde de lei şi le-au mutat în Trezoreria Statului, pentru rambursări.

MFP reuşeşte sau nu să menţină ritmul de finanţare a datoriei? „Finanţele prelungesc, în acest mod, viaţa Cabinetului Dăncilă. Dar, ca să menţină strocul la plata datoriei publice, ar trebui să facă un roll-over total. Aceasta înseamnă că toată datoria ajunsă la scadenţă ar trebui să fie înlocuită cu o altă o datorie. Toate bondurile cumpărate le înlocuieşti cu alte bonduri emise”, detaliază Sorin Dinu.

Situaţia actuală va ţine atât timp cât MFP va mai avea rezervele de la BNR. Când se vor termina, „dacă MFP nu face rost de bani, cineva sau ceva trebuie să dea banii. Dacă Finanţele nu au banii, înseamnă faliment”, a avertizat specialistul, pentru RL.

 

Programul MTN poate provoca falimentul României

Ce se va întâmpla în acel moment? „Toată datoria de la MTN devine automat scadentă, conform contractului de emisiune, public pe Bursa din Luxemburg, din păcate indisponibil pe site-ul MFP. Ratarea de către statul român a unei dobânzi sau rate scadente poate duce la rambursarea anticipată a întregii sume împrumutate prin obligaţiuni emise. În acest moment, deschiderea pe MTN e de 24 de miliarde de euro”, spune Sorin Dinu.

România însă nu poate plăti imediat 24 de miliarde de euro. Aceasta are legătură şi cu aurul depus la Londra, spre păstrare. Ce e acest aur? „O garanţie. Când apare defaultul, are loc o restructurare a obligaţiunilor, cum a fost cazul Greciei. Atunci, se face o plată pe cash. Dacă statul în faliment nu o face, se execută rezerva de aur păstrată în garanţie”, arată Dinu.

România are rezerva de aur din afara ţării păstrată la Londra, Frankfurt şi Basel. În total, 103 t de aur, dintre care la Londra sunt 60 t. Care e rolul metalului preţios?

„Rolul aurului este de garanţie. Creditorii observă că România e o ţară cu risc ridicat şi atunci au nevoie de o garanţie. Dacă România nu are suma de plată, creditorii ar putea executa aurul. Acesta reprezintă un fel de garanţie a României. În caz de default, dacă negocierile nu s-ar deschide, creditorii s-ar putea îndestula parţial de aici. La 24 de miliarde de euro, cât este acum pe MTN, o vor lua cam pe toată”, explică specialistul.

Când un stat ajunge în default, susţine Sorin Dinu, „datoriile de plată sub formă de obligaţiuni nu mai pot fi plătite şi atunci se negociază o restructurare a împrumutului”.

 

Cazul grecesc. Să luăm aminte

Aceasta poate să fie fără reducerea datoriei, cu prelungirea termenului de rambursare, cum s-au petrecut lucrurile în cazul Greciei, cu o dobândă mai mică, dar pentru aceasta statul trebuie să facă o plată în avans, dându-le investitorilor la care are datoria un liquid payment, ce poate fi, de exemplu, aurul de la Londra, dacă România nu mai are altceva.

„Există şi situaţia în care datoria e mult prea mare şi, oricât de mult s-ar strădui statul, din excedentul primar, nu poate genera suficient numerar. Poate rezulta şi o reducere de datorie. Grecia nu a avut rezervă în aur, pentru că era în Zona Euro”, a explicat pentru „România liberă” Dinu.

În cazul Atenei, a detaliat acesta, s-a format Troica Europeană, care a forţat creditorii privaţi să suporte reduceri de datorie de până la 40%. Apoi, s-au emis noi obligaţiuni cu scadenţe foarte îndepărtate. Aici a intervenit UE, sindicalizând cu vreo 200 de miliarde de euro. Grecia le rambursează în următoarele zeci de ani.

Comentarii

loading...