Deși Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) plănuia să inaugureze circa 95 de kilometri de autostradă în acest an, doar 24 de kilometri au fost recepționați, din care acum se circulă doar pe lotul 2, de 15 kilometri de pe Lugoj-Deva, pe sectorul Dumbrava – Margina. Din decembrie 2015, aceasta a fost practic prima inaugurare a unui nou segment de autostradă și a făcut ca numărul de kilometri de șosea de mare viteză pe care se circulă acum în România să ajungă la 748 kilometri. Oricum, sub nivelul Bulgariei.
Am fi putut avea mai mulți kilometri, dar, într-un mod incredibil, deși avem cele mai scumpe autostrăzi din Europa, unii constructori efectiv și-au bătut joc, efectuând lucrări care pun viața șoferilor în real pericol. O spune chiar CNAIR.
O bucată din Autostrada Transilvania, gata
În luna noiembrie a acestui an au fost recepționați încă 8,7 km de autostradă, pentru sectorul Gilău – Nădășelu din Autostrada Transilvania. Acest sector va fi însă deschis circulației doar anul viitor, dacă lucrările la podul care va traversa Someșul Mic vor fi gata. Lucrările la acest pod stagnau încă de la rezilierea contractului cu americanii de la Bechtel, în 2013. Abia în luna octombrie a acestui an CNAIR reușit să semneze contractul cu un antreprenor care a reluat lucrările. Compania de drumuri estimează astfel că acest obiectiv va fi deschis circulației în luna august a anului viitor.
Deficiențe grave de construcție
Multe dintre loturile aproape finalizate în 2017 au întâmpinat probleme grave de execuție, după cum a explicat tot CNAIR. „Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă, aflate în execuţie, fac practic imposibilă recepţionarea lor anul acesta, în condiţiile legii şi în conformitate cu noua abordare a Companiei”, a precizat CNAIR.
Potrivit oficialilor de la Drumuri, dintre toate proiectele de autostrăzi aflate în construcție în acest moment, cel mai avansat este lotul 3 al autostrăzii Sebeș-Turda (A10), de 12,5 km, care la ora actuală este aproape finalizat. Pentru acest lot, unde antreprenor este Asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte D’Acqua SpA, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 99%. Cu toate acestea, recepţia a fost reprogramată pentru data de 9 ianuarie 2018, deoarece s-au constatat mai multe neconformităţi. „Principala problemă identificată este nerespectarea de către antreprenor a propriului proiect tehnic de construcţie a căilor de rulare pe pod. Un alt element care a făcut imposibilă recepţia lucrărilor este reprezentat de existenţa unor zone cu exces de bitum. Aceste zone sunt foarte periculoase, în special pe timp de ploaie şi în perioada iernii, deoarece nu asigură aderenţa minimă a pneurilor la suprafaţa de rulare, ceea ce poate duce la accidente cu deznodământ tragic”, a explicat CNAIR.
În ceea ce priveşte lotul 4 al autostrăzii Sebeş – Turda (16,3 km), unde stadiul fizic este de 95%, asocierea S.C. PORR Construct S.R.L. – PORR Bau GmbH continuă lucrările şi la această oră, în zona km 62+300, unde a avut loc o alunecare de teren. „Despre fenomenele de instabilitate a terenului din acea zonă, constructorul şi proiectantul acestuia, aveau deplină cunoştinţă, din datele oferite de Studiul de Fezabilitate. Antreprenorul nu a ţinut cont însă de aceste date în momentul în care a aplicat soluţii tehnice diferite de cele prevăzute în studiul de fezabilitate”, mai arată CNAIR. Inclusiv acest sector de autostradă urmează să fie recepționat anul viitor, după finalizarea tuturor lucrărilor, spune compania. În plus, și lotul 2 al autostrăzii Sebeș-Turda (24,3 km), unde stadiul lucrărilor a ajuns la 48%, se preconizează că va putea fi deschis circulației anul viitor. Deci, în total, în 2018 ar putea fi dați circulației 61,8 km, care fuseseră promiși pentru anul acesta.
Probleme mari la Lugoj-Deva
Lotul 3 al autostrăzii Lugoj – Deva (21,1, km), care înregistrează un stadiu fizic de 79,59%, ar putea să nu fie gata nici la anul, dacă nu se ajunge la un acord cu constructorul, asocierea S.C. Teloxim Con S.R.L. – COMSA S.A. – Aldesa Construcciones S.A. – Arcadis Eurometudes S.A, care nu a prezentat o soluţie tehnică viabilă pentru refacerea rampei podului de la km 76. „Această rampă a fost demolată încă din luna octombrie 2016, din cauza instabilităţii constatate. S-a ajuns în această situaţie din cauză că antreprenorul a decis să execute un viaduct mai scurt decât prevedea studiul de fezabilitate, ceea ce a dus la construcţia rampei în cauză pe un teren instabil”, a explicat CNAIR. Costul acestui lot este de 132 milioane euro.
Potrivit documentului, la km 68 al aceluiaşi lot, o echipă de control a CNAIR SA a sesizat, în vara acestui an, că terasamentul prezenta probleme severe de instabilitate, provocate de precaritatea soluţiilor tehnice aplicate şi de calitatea scăzută a lucrărilor. „Aceste cauze au dus la apariţia unor fisuri şi crăpături în îmbrăcămintea sistemului rutier, chiar în condiţiile în care pe acel sector de drum nu exista trafic rutier. Ca urmare a problemelor constatate i s-a cerut la acel moment antreprenorului să remedieze lucrările conform exigenţelor de calitate impuse de legislaţie şi de reglementările tehnice. Antreprenorul nu a luat însă măsurile solicitate şi nici nu a remediat până la ora actuală o serie de alte probleme create de deficienţele de executare a şanţurilor colectoare”, a mai transmis CNAIR.
Pe lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva, unde stadiul fizic de execuţie a lucrărilor este de 71,30%, se înregistrează întârzieri ale termenelor de execuţie, după descoperirea unei peşteri cu lilieci în zona dealului Şoimuş. Doar după relocarea liliecilor din această peşteră, în luna august 2017, constructorul a putut să reia lucrările.
Legislație deficitară
Deși România a plătit până acum cele mai scumpe autostrăzi din Europa, acestea erau cele mai proaste, fiindcă legislația a permis acest lucru, abia anul acesta fiind modificată. Potrivit HG 343/2017, darea în exploatare a construcțiilor este posibilă doar după recepția la terminarea lucrărilor, care poate avea loc numai după finalizarea totală a acestora. „Acest act normativ a modificat drastic prevederile HG 273/1994, care oferea posibilitatea recepționării unor lucrări nefinalizate sau care nu respectau prevederile proiectului, precum și preluarea doar a unor părți din construcție, pentru darea lor în exploatare”, spune CNAIR.
Corina Crețu: 800 milioane euro, pierdute
În timp ce de la buget s-au alocat miliarde de euro pentru lucrări de calitate îndoielnică, guvernele care s-au succedat au ratat fonduri europene de 800 milioane de euro destinate infrastructurii de transport din alocările perioadei 2007-2013. „Din păcate, cele mai multe pierderi sunt în domeniul transporturilor pentru perioada 2007-2013. Sper ca acest lucru să fie o lecţie pentru noi. Din alocările pentru 2007-2013, 800 milioane de euro sunt pierdute total, iar 2,8 miliarde au fost reprogramate pentru perioada 2014-2020 pentru a continua lucrările care nu s-au terminat în perioada 2007-2013, deşi autorităţile române se angajaseră să le termine. De aceea, ne punem mari speranţe în acest domeniu”, a declarat ieri comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, potrivit Agerpres.
