Mirela Călugăreanu a mai fost preşedintele ANAF între iulie 2017 şi martie 2018, când a fost înlocuită de Ionuţ Mişa. Are 26 de ani de experiență în domeniul Finanțelor, devenind în 2017 prima femeie președinte al Fiscului Român.
Dar ce trebuie să facă ea acum? Adrian Benţa, consultant fiscal, spune că aceasta „va trebui să regăsească undeva finanţarea, să promoveze nişte acte normative, fie că sunt asigurate doar de la buget, fie că se fac în PpP, cum s-a încercat la începutul anului“.
De asemenea, „să schimbe odată tehnologia aceea învechită şi să se doteze cu tehnologie care să suporte bazele de date din ce în ce mai mari“.
Adică să facă informatizarea ANAF? „Exact“, spune
Benţa pentru „România liberă“, adăugând: „Apoi să decidă logic ce face cu datele acestea pe care le primeşte de la contribuabili. Au cerut de la contribuabili datele privind vânzările de pe casele de marcat. Aceasta înseamnă informatizare şi prelucrarea într-un scop anume a acelor date“.
„De ce ai pus sute de mii de contribuabili să-ţi trimită nişte date? Trebuie să le foloseşti într-un fel, într-o analiză, pentru o decizie. Lucrurile trebuie să meargă pe partea de control. Echipele de control încă bat rău de tot pe lângă subiectul fiscal“, susţine expertul.
Pe lângă subiect
Ce înseamnă că „bat rău pe lângă subiectul fiscal“? „Autoritatea fiscală apreciază legea aşa, cam din avion, foarte departe de realităţile fiscale ale zilei. Nu înseamnă că nu există evaziune fiscală, ea există, dar Fiscul trebuie să se ducă pe zona de evaziune fiscală. Nu să rupă în bucăţi firmele care sunt corecte, care au greşit dintr-o eroare de interpretare“, continuă Adrian Benţa.
Specialistul explică situaţia actuală în felul următor: „Avem trei oameni inteligenţi la aceeaşi masă, citesc aceleaşi normative şi au trei opinii diferite“.
Al patrulea lucru, spune Benţa, este că trebuie să mai îndulcească comportamentul funcţionarilor publici, „să aibă şi ei mai multă amabilitate, să fie mai drăguţi, să fie mai maleabili şi să nu mai dea cu copy-paste opinii când li se cere ceva“.
Câţi salariaţi are în prezent ANAF? „Undeva între 29.000 şi 30.000 de salariaţi“, spune consultantul fiscal. Dar informatizarea ANAF nu va duce la dispariţia unor salariaţi şi la reconversia altora, pentru că va fi nevoie de mai mulţi specialişti în preţuri de transfer, care să lucreze din birou, de la Fisc, în loc să se ducă să „lingă“ luni de zile hârtiile, la companii, în sedii?
„Părerea mea e că nu se vor face concedieri. Ar putea să trimită inspectorii să facă muncă de teren şi să se ducă doar la acei actori comerciali care prezintă risc fiscal“.
Iarăşi despre preţurile de transfer
„În zona de preţuri de transfer, poate ar fi o idee bună să se centralizeze la Bucureşti analiza documentaţiilor, în acest fel eliminându-se subiectivismul abordărilor pe care le-am întâlnit, de multe ori, în teritoriu“, spune Dan Schwartz, managing partner RSM România.
„Preţurile de transfer reprezintă un domeniu de strictă specializare ce are nevoie de specialişti cu înaltă calificare. Nu avem suficient de mulţi
în toată ţara şi repartizaţi uniform“, a detaliat Schwartz pentru „România liberă“.
În această situaţie, continuă expertul, „crearea unui nucleu la Bucureşti pentru analizarea documentaţiilor făcute pentru toată ţara ar putea să fie un început în ceea ce priveşte educarea inspectorilor fiscali şi crearea de specialişti în preţuri de transfer, în teritoriu, care să poată, în timp, să activeze fiecare la el acasă“.
Revenind, Adrian Benţa arată, pe de altă parte, că „foarte multă energie se consumă cu hârtiile, care aduc doi lei la buget, la care administrarea este de un leu şi cincizeci de bani“.
„Poate că ordonanţa prin care declaraţiile trebuie depuse şi pe hârtie este pentru oamenii în etate, care nu se descurcă online, dar eu o consider în continuare un pas înapoi“, explică Benţa, adăugând: „Este adevărat, recunosc că persoanele în vârstă, cum ar fi mama, chiar dacă au Facebook pe telefon, nu vor putea să completeze declaraţia unică, dar nici pe hârtie nu o completează singure“.
„Părerea mea e că ar trebui să se dezvolte website-ul,
astfel încât să se ajungă la situaţia în care să fie ca atunci când îţi cumperi o rochie sau un pantalon de pe un magazin online“, a spus expertul pentru RL.
Mihaela Triculescu a distrus multe prin incompetenţă
Ce spune Dan Schwartz, pe de altă parte, despre Mirela Călugăreanu: „Este un semn bun că s-a revenit la ea şi că s-a renunţat la serviciile celei care a condus înainte ANAF. Persoana care a fost înainte a reuşit să distrugă mult din ceea ce era bun în ANAF, prin incompetenţă. Lucrul acesta se simte la nivelul contribuabilului şi cu siguranţă la nivelul instituţiei şi al Guvernului, al Ministerului Finanţelor şi al bugetului statului“.
Acum, continuă expertul, „această doamnă trebuie să reformeze ANAF, dar nu va putea să facă acest lucru într-un timp foarte scurt. Este într-o poziţie foarte dificilă, pentru că, în afara problemelor pe care le are organic ANAF, pe care le-a moştenit şi care există dintotdeauna, au apărut cele legate de incompetenţa conducerii anterioare“.
Până una-alta, atrage aten-
ţia Schwartz, „dacă aş fi în locul ei, în primul rând aş căuta să aduc înapoi în ANAF, dacă acest lucru este posibil, specialiştii care au plecat din cauza felului în care a fost condus Fiscul de către doamna care a fost eliberată din funcţie“.
Ce fel de oameni au plecat în aceste luni, ale mandatului Mihaelei Triculescu? „Au plecat în această perioadă oameni care într-adevăr se pricep la meseria lor, care nu ştiu dacă se vor mai întoarce, dar poate ar merita încercat acest lucru. Avem nevoie de parteneri de discuţie profesionişti“, afirmă specialistul.
Ce lipsuri sunt, în momentul de faţă, în ANAF? „Dacă are audienţă la oamenii politici, Mirela Călugăreanu ar trebui să solicite de urgenţă bani pentru investiţii, care să rezolve problemele cu care se confruntă sistemul informatic. Dacă reuşeşte cel puţin să iniţieze un proces real de modernizare a sistemului informatic, de gestiune a informaţiei fiscale, ar fi un bun început de activitate“, explică Dan Schwartz.
Sunt necesare investiţii serioase
E clar că nu poate să rezolve problema aceasta pe termen scurt, continuă Schwartz, „pentru că probabil va fi nevoie de eforturi financiare semnificative, în primul rând, atât în zona de hard-
tware, cât şi în cea de software. Echipamentele sunt învechite şi software-ul pe care îl foloseşte ANAF este neperformant“.
În al treilea rând, subliniază specialistul, „poate ar fi bună o regândire a structurii ANAF în plan teritorial. În momentul de faţă, schimbările care au fost făcute – contribuabilii mijlocii nu mai sunt separaţi de cei mari şi cei mici – nu sunt bune“.
Concret, care este problema? „Separarea aceea era utilă. Ştia fiecare cu cine discută. Inspectorii care activau în fiecare zonă de interes cunoşteau zona. Un contribuabil mare are alte probleme decât unul mic. Inspectorul fiscal trebuie să cunoască activitatea contribuabililor mari şi să acţioneze ca atare“, explică Schwartz.
„Dacă aduci unul care e obişnuit cu buticuri, nu va fi în stare să verifice Petrom. Necesită o anumită experienţă şi un anumit nivel de cunoaştere, atât a problematicii fiscale, cât şi a contribuabilului verificat“, a declarat pentru „România liberă“ Dan Schwartz, managing partner RSM România.
