Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

„Meciul“ România-Ungaria. Noi planuri pentru gazele din Marea Neagră

România nu are încă un plan strategic pentru valorificarea pe plan intern a producției de gaze naturale din Marea Neagră, ci abia se iau în discuție câteva proiecte. Ultimul: un combinat chimic nou, anunțat de Romgaz.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 03.07.2018 - 09:49

Din 2009, de când România a câștigat la Haga dreptul asupra a 9.700 de kilometri pătrați de platou continental, a căror miză principală o constituiau rezervele de hidrocarburi, autoritățile aveau tot timpul din lume să pregătească o strategie inteligentă de punere a lor în producție și de utilizare pe plan intern, generând cât mai multă valoare adăugată.

În 2012, se anunță și prima descoperire importantă: un zăcământ de până la 84 de miliarde metri cubi, într-un perimetru la mare adâncime (Neptun Deep), operat de consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom. Au trecut șase ani de atunci și încă se dezbate în Parlament cadrul fiscal aplicabil companiilor petroliere. Rezervele estimate acum sunt de peste 200 de miliarde metri cubi. În loc să pregătească atent momentul, astfel încât să fructificăm la maximum această oportunitate, autoritățile au avut alte priorități. „Eu zic să o luăm metodic, în primul rând să avem gaze, apoi să începem să facem ceva cu ele. Preocupările noastre sunt legate de dezvoltarea industriei chimice. Până acum nu aveam resurse suficiente. Având materia primă, nu am niciun fel de dubiu că lucrurile vor merge în direcția asta”, a declarat ieri ministrul Energiei, Anton Anton.

Pe de altă parte, companiile petroliere au nevoie de contracte înainte de a începe producția, iar aici România ratează startul, fiindcă, în lipsa unor mari clienți pe plan intern, singura cale care le rămâne producătorilor deocamdată este exportul.

 

Ungurii ne iau peste picior

ExxonMobil estimează că producţia ar putea ajunge la 6,3 miliarde de metri cubi pe an, a declarat, ieri, Richard Tusker, lead country manager al ExxonMobil România, în cadrul unei conferinţe pe teme energetice. Aceasta ar însemna mai mult de jumătate din producţia actuală a ţării, care este în jur de 10 miliarde de metri cubi pe an. „Aceste descoperiri au oportunitatea de a creşte economia României prin dezvoltarea acestor proiecte, dar şi pe termen lung, având în vedere potenţialele venituri şi alte industrii care pot creşte în jurul acestor proiecte. Nu doar că acestea cresc gradul de securitate energetică, dar aduc şi posibilitatea de a îmbunătăţi infrastructura”, a adăugat el.

Pe de altă parte, în lipsa unor proiecte strategice pe care să le avem deja pe masă, ungurii se prezintă ca fiind cei care au tras de fapt cartea câștigătoare. Vor să preia ei o mare parte (până la 4,4 miliarde metri cubi pe an) din excedentul de producție. „Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, comenta ironic, săptămâna trecută, Kristof Terhes, directorul general al FGSZ, operatorul sistemului de transport al gazelor din Ungaria. Pe lângă poziția sa geografică bună („În ce țară folosiți autostrăzile când mergeți către Germania și vestul Europei?”, a spus, la rândul său, Akos Grosz, Business Development Director al FGSZ), Ungaria mai invocă avantajul unei capacități de înmagazinare de 6,3 miliarde metri cubi, care îi permite să asigure stabilitate în situații de criză.

 

Deocamdată avem doar planuri

Comparativ, România are o capacitate de înmagazinare de doar 3 miliarde metri cubi, din care sunt folosite circa două miliarde, pentru că, spre deosebire de unguri, noi avem producție internă care ne asigură consumul inclusiv pe timpul iernii. De fapt, nu că înmagazinăm insuficient e problema, ci că nu putem extrage suficient de repede și de mult în zilele geroase, când trebuie să acoperim vârfurile de consum cu importuri de la ruși. Liviu Nistoran, președintele Consiliului de Administrație al Romgaz, a anunțat însă ieri că societatea a început un program de investiții pentru mărirea capacității de extracție de depozit. „Pe data de 15 octombrie vom începe testele cu noua capacitate de extracție din depozite, care va crește cu 3 milioane de metri cubi pe zi”,  a spus acesta. De asemenea, Nistoran a anunțat că Romgaz vrea să majoreze capacitatea de înmagazinare la 4 miliarde de metri cubi pe an. „Programul nostru de investiții pe această linie ne arată că în 2022 România va avea independență energetică totală de importurile de gaze”, a punctat Nistoran.

Un alt obiectiv important al Romgaz este consolidarea ca producător de energie electrică. Compania derulează deja o investiție importantă la Iernut, centrala de 400 MW care va fi gata la finalul lui 2019. În plus, compania analizează acum oportunitatea de a construi o centrală pe gaz în ciclu combinat la Mintia, în județul Hunedoara. „Pot să vă spun că este vorba despre o centrală de 400 MW, iar investiția pe care Romgaz ar putea să o facă este de 300 milioane de euro”, a mai spus Nistoran.  Un alt expert în sectorul energetic a declarat că, din 2025, din cauza obligațiilor prea mari de mediu, termocentralele pe lignit Turceni și Rovinari vor trebui închise, iar o soluție fezabilă economic este conversia lor pe gaz.

 

Plan pentru un nou combinat chimic 

În condițiile în care privatizarea combinatelor chimice și petrochimice a fost un eșec total, iar pe industria aceasta s-a pus lacătul, ungurii ne bat acum obrazul cu industria lor petrochimică dezvoltată. Reprezentantul Romgaz, Liviu Nistoran, a spus însă ieri că, dacă va fi gaz suficient pe piață, au în plan să se dezvolte în direcția industriei chimice. „Noi chiar intenționăm să avem o discuție fie pentru un combinat existent, avem discuții cu unul dintre debitorii noștri, fie să facem un proiect greenfield cu un partener strategic”, a precizat Nistoran. Romgaz este cel mai mare producător local de gaze, asigurând puțin peste jumătate din producția anuală națională, cealaltă jumătate fiind acoperită de OMV Petrom. Compania își va majora gradual producția începând de anul acesta, odată cu punerea în funcțiune a zăcământului de la Caragele (Buzău), estimat la 30 miliarde metri cubi.

 

Se anunță noi descoperiri importante

În timp ce ochii sunt ațintiți pe Marea Neagră, România ar mai putea anunța cât de curând alte descoperiri importante. „Mai sunt cel puțin două descoperiri făcute de două companii occidentale, onshore (pe uscat – n.r.), foarte importante amândouă. Din punctul meu de vedere, cred că vom avea gaz să creștem și consumul în industrie, să dezvoltăm și sistemul de distribuție, să îi ajutăm și pe vecinii noștri”, a declarat, tot ieri, Răzvan Nicolescu, Executive Lead Advisor la Deloitte, companie de consultanță și audit. Acum, depinde doar de noi să ne trezim pe ultima sută de metri.

Comentarii

loading...