Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Mai „tari” decât chinezii. De ce ar trebui să ne îngrijoreze această creștere economică

Economia României a cunoscut un avans de 7% în 2017 comparativ cu anul precedent, cel mai ridicat ritm din ultimii 10 ani, depășindu-l chiar pe cel al Chinei, a doua mare economie a lumii. Această veste nu ar trebui să ne bucure însă.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 15.02.2018 - 08:27

Comparativ, anul trecut, economia chineză a crescut cu 6,9%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani. La noi a fost puțin peste, însă este cea mai semnificativă creştere economică din ultimii 10 ani în condiţiile în care un avans similar al produsului intern brut (PIB), respectiv 6,9%, a fost consemnat în anul 2007, potrivit datelor comunicate ieri de Institutul Național de Statistică (INS).

De asemenea, creșterea PIB a fost cea mai mare din UE. Pe ansamblul anului 2017, PIB a crescut cu 2,5% atât în UE, cât şi în zona euro, arată o estimare preliminară publicată ieri de Eurostat. Totodată, la un avans de 7% în trimestrul al patrulea din 2017, comparativ cu perioada similară a anului 2016, România a înregistrat cea mai mare creştere economică, în ritm anual, din Uniunea Europeană în perioada octombrie - decembrie 2017. Comparativ, produsul intern brut al zonei euro a crescut cu 2,7%, respectiv cu 2,6% în UE, în trimestrul patru 2017 comparativ cu trimestrul patru 2016.

Analiștii sunt îngrijorați

Această creștere economică uriașă stârnește însă mai degrabă îngrijorări decât bucurie, fiindcă România a mai fost „tigrul” Europei până în criza financiară din 2009, când ne-am prăbușit dramatic, la fel de iute cum am urcat.

Agenția France Presse notează, citând câțiva experți, că economia locală crește graţie unui consum viguros, neglijează investiţiile şi se pregăteşte pentru consecinţe dificile. „Creşterea economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut prin îndatorare, fără a construi niciun nou kilometru de autostradă”, spune analistul Cristian Păun, citat de AFP.  Comisia Europeană a atras atenția că „principalul motor al creşterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe şi majorările salariale. Investiţiile publice sunt în scădere pentru al doilea an consecutiv”.

Inflația „mănâncă” majorările de venituri

Guvernul a sacrificat tot ce a putut pentru a-și respecta promisiunile electorale de a majora salariile bugetarilor și pensiile: investițiile, veniturile peste medie ale angajaților din sectorul privat, dar și afacerile companiilor, date peste cap de modificări fiscale majore, care au vizat majorarea taxării. În plus, efectele adverse ale unei creșteri forțate sunt numeroase. În primul rând, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 3,3% în luna decembrie 2017, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. „Tendinţa se va menţine în 2018”, a avertizat Matteo Patrone, director regional BERD pentru România şi Bulgaria. Banca Națională estimează că inflaţia ar putea ajunge la 4,9% în primul trimestru din acest an şi apoi la 5,1% în cel de-al doilea trimestru din 2018. De altfel, datele INS publicate ieri pentru luna ianuarie arată noi creșteri semnificative de prețuri.

Ne apropiem de nivelul „critic” al datoriei

De asemenea, în condițiile în care românii au cumpărat în special bunuri importate, deficitul comercial a crescut cu o treime în 2017, până la aproape 13 miliarde euro. În plus, Guvernul s-a împrumutat masiv și astfel datoria publică a României a crescut în trimestrul trei al anului trecut, faţă de trimestrul trei din 2016, cu 25,4 miliarde de lei (5,5 mld. euro), potrivit datelor Eurostat. Chiar dacă se situează la circa 36% din PIB, cu mult sub ţinta de 60% din PIB agreată la nivel european de tratatul de la Maastrich, pentru o țară ca România, e mult.

„Am salutat faptul că Guvernul a ţinut deficitul (bugetar – n.r) sub nivelul de referinţă de 3% şi acest lucru a dus la menţinerea ponderii datoriei publice în PIB sub 40%. Ştiţi că un nivel critic la nivelul Uniunii Europene este de 60%, dar, pentru ţări emergente ca România, se consideră că 40-45% este un nivel critic. Faptul că ţinem datoria publică sub 40% este un lucru bun, dar mai puţin bun este faptul că acest 3% este pe un nivel extrem de mare, comparativ şi istoric, al creşterii economice”, a atras atenția, săptămâna trecută, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

România a împrumutat într-o singură zi, chiar la începutul lunii februarie, suma de 2 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranșe: 750 milioane euro cu maturitatea de 12 ani şi 1,25 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a recunoscut că banii sunt folosiți și pentru „finanțarea deficitului bugetar”. Îngrijorător este că anul acesta sunt programate noi majorări de pensii și salarii, deși cheltuielile cu acestea mănâncă deja cea mai mare parte a veniturilor bugetare totale.

Investitorii, exasperați de lipsa infrastructurii

Cea mai gravă este lipsa investițiilor în infrastructură, în condițiile în care, la o populație de peste 19 milioane de locuitori, România are o rețea de circa 750 kilometri de autostradă, cea mai mică din UE. De altfel, Consiliul Investitorilor Străini - asociație ai cărei membri sunt companii ce angajează peste 186.000 de persoane și au o cifră de afaceri de 187 de miliarde de lei - a adresat marți, 13 februarie, o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă, solicitând crearea unei unități dedicate proiectelor mari de infrastructură. „Este bine cunoscută importanța infrastructurii de calitate pentru creșterea economică și, în egală măsură, întârzierile României la acest capitol. Lipsa infrastructurii frustrează mediul de afaceri, cetățenii și inclusiv autoritățile”, se arată în începutul scrisorii. Unitatea specială ar trebui să funcționeze la nivelul Guvernului ca un organism interministerial, în care să fie atrași experți de top și care să aibă la îndemână toate instrumentele necesare realizării obiectivelor. „În absența unor măsuri urgente, lipsa infrastructurii va începe să acționeze ca o frână puternică în calea dezvoltării economice a României și va limita investițiile viitoare atât de necesare”, atrage atenția FIC.

CIFRĂ6,1% este avansul economiei românești în 2018 anticipat de Comisia Naţională de Prognoză, față de 5,5% cât estima în toamnă

Comentarii

loading...