”Accesul rapid, organizarea eficientă şi convenabilă, precum şi utilizarea resurselor existente constituie principalele avantaje ale afacerilor din economia participativă în comparaţie cu serviciile tradiţionale. Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj al acestor afaceri, în România, este lipsa de încredere a populaţiei în tranzacţiile pe internet”, se arată într-o analiză a agenţiei de marketing Perceptum.
Pe lângă organizarea mai convenabilă a acestor servicii, consumatorii apreciază şi faptul că platformele sau afacerile colaborative sunt mai ieftine sau chiar gratuite, potrivit autorilor studiului. ”Un alt avantaj este posibilitatea de a face schimb de produse sau servicii, în locul achitării unei sume de bani. De asemenea, faptul că aceste platforme oferă servicii noi sau diferite de ceea ce există pe piaţă este un beneficiu important. În România, unde traficul sufocă deja marile oraşe, iar calitatea unor servicii precum cele de transport lasă mult de dorit, afacerile de tip car sharing, de pildă, pot îmbunătăţi semnificativ mobilitatea urbană”, a declarat directorul general al Perceptum, Raluca Ghilea.
De cealaltă parte, la capitolul dezavantaje, pe lângă lipsa de încredere a românilor în tranzacţiile online, un alt mare neajuns este reprezentat de necunoaşterea persoanei sau a entităţii responsabile în cazul producerii unui eveniment nedorit sau a unei probleme. În plus, lipsa de încredere în furnizor sau vânzător, faptul că serviciile sau produsele nu îndeplinesc aşteptările, şi informaţiile reduse cu privire la serviciul pus la dispoziţie sunt și ele pe lista dezavantajelor.
Apel la competiție pe piața transportului
”Problemele întâmpinate recent de Uber şi Taxify în Bucureşti determină, în final, maturizarea pieţei şi dezvoltarea ofertei. Pe de altă parte, autorităţile şi reglementatorii trebuie să înţeleagă că o competiţie transparentă şi corectă aduce beneficii comunităţii şi dezvoltă spiritul antreprenorial. Unul dintre atuurile platformelor colaborative este că furnizorul serviciului poate fi şi beneficiar”, a mai spus Raluca Ghilea.
Ea s-a referit indirect la declarațiile făcute la începutul lunii de primarul general Gabriela Firea, care le-a dat dreptate taximetriștilor bucureșteni în disputa acestora cu Uber și Taxify. „Vom promova în următoarea ședință a Consiliului General al Municipiului București un nou proiect de hotărâre ce va stabili norme și reguli clare pentru toți cei care practică taximetria în Capitală, astfel încât atât bucureștenii, cât și turiștii, să poată folosi acest serviciu cu încredere, și în deplină siguranță, beneficiind de aceeași calitate a transportului în regim de taxi ca în marile capitale europene. Concret, prin noul regulament vor fi interzise toate formele de practicare a taximetriei care nu se încadrează în prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, precum și în cele ale HCGMB 78/2008 și ale Codului Fiscal”, spunea atunci Firea.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat la comanda Comisiei Europene, anul trecut 52% din români nu aveau cunoştinţă de platformele colaborative, faţă de o medie europeană de 46%. De asemenea, 26% auziseră de acest tip de servicii, însă nu le-au utilizat niciodată. Doar patru din 100 de români folosesc regulat o astfel de platformă, la acelaşi nivel cu media europeană.
