Declaraţia unică, intrată în vigoare în martie anul trecut, ar comasa declaraţiile: D200 – venituri realizate din România; D201 – venituri realizate din străinătate; D220 – venitul estimat/norma de venit; D221 – norme de venit – agricultură; D600 – venitul bază pentru CAS; D604 – stabilire CASS persoane fără venit; D605 – stopare CASS persoane fără venit. Termenul de depunere este 15 martie anul acesta.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a pus, aşadar, în dezbatere publică un proiect de act normativ, prin care se abrogă un alt act normativ propriu, care a intrat în vigoare cu o săptămână în urmă, anunţându-şi intenţia de a anula noua declaraţie unică. Ulterior, proiectul de act normativ a fost retras din dezbatere publică.
„La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 49/2019, pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului «Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice», publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din data de 16.01.2019”, arată un proiect de ordin al preşedintelui ANAF care a fost iniţial publicat pe site-ul instituţiei.
Referatul de aprobare al noului act normativ, explica Realitatea.net, arăta că decizia a fost luată „având în vedere decizia de simplificare a sistemului declarativ cu privire la impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice”.
Prologul proiectului de act normativ menţiona că noua decizie a fost luată în temeiul prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea ANAF şi având în vedere dispoziţiile din Codul de Procedură Fiscală, precum şi ca urmare a unui aviz al Ministerului Finanţelor Publice.
Specialiştii speră să fie vorba despre un proiect de simplificare
Dan Schwartz, managing partner RSM România, interpretează informaţiile ulterior retrase de pe site-ul ANAF ca fiind un semn că „este posibil, din ce înţeleg, să apară unele modificări în ceea ce priveşte conţinutul formularului şi forma lui”.
Oricum, a spus Schwartz pentru „România liberă”, „nu se poate vorbi despre simplificarea impozitării, pentru că impozitarea se poate simplifica numai prin modificarea Codului Fiscal. E vorba, probabil, despre simplificarea raportărilor fiscale”.
Pe de altă parte, expertul afirmă că îi este foarte greu să aibă o părere până nu vede „ce înseamnă această simplificare, cum arată formularul, în noua lui formă. S-ar putea să se schimbe, s-ar putea să nu se schimbe. Problema este că e nevoie de un formular în formă finală, ca să putem să declarăm veniturile, impozitele ş.a.m.d. conform legii”.
Totuşi, din ştire se înţelege că este vorba despre eliminarea formularului unic şi revenirea la vechiul sistem, fără formular unic, bazat pe formularele specializate enumerate mai sus, pe tipuri de venit, nu despre continuarea simplificării actualului sistem.
„Personal, nu cred că este posibilă revenirea la sistemul fără declaraţie unică, în contextul legislativ actual. Trebuie schimbată legislaţia, pentru că legislaţia fiscală şi cea secundară, privind forma formularului ş.a.m.d., sunt legate una de cealaltă şi nu se pot schimba peste noapte, aşa, radical. Teoretic, că practic se poate întâmpla orice”, a declarat Dan Schwartz.
Noua normalitate: schimbările peste noapte
Care sunt consecinţele unei eventuale dispariţii a formularului unic? „Este greu de estimat, de prevăzut, în lipsa unor informaţii precise, adică publicate în Monitorul Oficial”, arată Schwartz.
Când este vorba despre aşa ceva, a explicat RL specialistul în fiscalitate, este bine să aşteptăm până se publică formularul sau legislaţia secundară în Monitorul Oficial, „altfel riscăm să speculăm şi să dezinformăm, pentru că nu poţi să ştii ce este în mintea celor care relansează formularele de raportare”.
„Ceea ce pe mine nu mă mai miră este că schimbarea apare peste noapte, fără o justificare reală şi fără a ţine cont de dificultatea contribuabililor de a se conforma voluntar. Chiar şi cei mai corecţi contribuabili pot să greşească din cauza schimbărilor nenumărate şi de multe ori lipsite de logică”, consideră reprezentantul RSM.
Astfel, obiectivul principal al ANAF – conformarea voluntară – nu are cum să fie atins, dincolo de colectarea impozitelor şi taxelor, a cărei îndeplinire duce la creşterea gradului de colectare. „Schimbarea foarte rapidă şi continuă implică dificultăţi pentru contribuabil în a se adapta şi în a se conforma”, a atras atenţia Dan Schwartz.
De multe ori, povesteşte Schwartz, contribuabili cât se poate de corecţi au avut de suferit pentru că nu au făcut faţă schimbării rapide şi ori au omis informaţii care trebuiau raportate, ori le-au raportat în mod eronat, pentru că nu au înţeles foarte bine, din felul în care a fost redactată legislaţia secundară, cum trebuie să procedeze şi ce trebuie să facă pentru a se conforma. Acestea sunt efectele unor modificări de legislaţie foarte frecvente, foarte rapide.
„De aceea, ne pronunţăm cu toţii în mediul fiscal pentru o legislaţie clară şi previzibilă, pentru o corectitudine a impozitării”, a declarat pentru „România liberă” Schwartz.
Miza: executarea silită?
Una dintre mizele posibile ale întregii poveşti ar putea să fie executarea silită. Este o metodă prin care sumele datorate pot fi obţinute mai simplu şi relativ repede, chiar dacă după aceea bunurile confiscate trebuie întâi să fie licitate, pentru a fi valorificate de Fisc şi a obţine astfel banii mult-doriţi de pe ele.
„ANAF, de când există obligativitatea depunerii declaraţiilor, putea să te execute silit pentru obligaţiile neachitate în termen”, a declarat anterior pentru RL mediatorul Luminiţa Floroiu Hosu.
Aşadar, „ANAF continuă să facă executări silite”, aşa cum a făcut şi până acum, pe baza declaraţiei sau declaraţiilor de venit, spunea expertul, subliniind că, „în momentul în care ai o societate, ANAF face executări silite, inclusiv blocând conturile bancare ale persoanelor fizice”. Există o limită minimă de sumă? „Nu există o limită de sumă. Se pot face executări silite şi la 5.000 de lei”, a declarat Luminiţa Floroiu Hossu.
Interesant este, de asemenea, ce a spus anterior RL consultantul fiscal Adrian Benţa: „Dacă ai depus declaraţia de venit, ţi-ai asumat venitul şi Fiscul te poate executa silit doar în baza acestei declaraţii”. Deci, ANAF te poate executa sau poate să te mai lase, să nu te execute, după cum doreşte instituţia? „Asta depinde de cât de mare este capacitatea ANAF să prelucreze nişte baze de date”, replică Benţa.
Aşadar, într-un moment în care foamea de bani a Guvernului este în creştere, o explicaţie ar fi că, de la persoanele fizice, ANAF se gândeşte că poate să scoată bani prin executări silite. În baza unei declaraţii de venit mai simple. Sau mai complicate. Încă nu ştim.
