Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Lucian Croitoru (BNR): Nu este nevoie de creşterea impozitelor!

Soluția pentru a aduce deficitul bugetar sub control în anii următori e o altă distribuție în timp a cheltuielilor deja promise.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 04.11.2019 - 13:59

E afirmaţia lui Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. El aminteşte că „în România, în 1995 - 2019, sarcina fiscală, fără contribuțiile sociale imputabile (deși neplătite de unii angajați ai sectorului public, contabilizate ca plătite) a fost în medie de 27,6% din PIB”.

Media a scăzut la 25,9% din PIB, în anii 2016 - 2019. Dacă scăderea reflectă diminuarea capacității sau a voinței de a colecta, „atunci e dramatic, dar altfel nu este nici o dramă”, susţine Croitoru.

„Drama o reprezintă cheltuielile anapoda, peste puterile veniturilor, care au mai și fost reduse, concomitent cu creșterea nesăbuită a cheltuielilor curente.” Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR

„Drama o reprezintă cheltuielile crescute anapoda, peste puterile acestor venituri, care au mai și fost reduse, concomitent cu creșterea într-un mod nesăbuit a cheltuielilor curente”, atrage atenţia expertul BNR.

Aşadar, soluția pentru deficit bugetar sub control, în anii următori, e pe partea de cheltuieli curente, „printr-o altă distribuție în timp a cheltuielilor deja promise”.

Cei ce invocă scăderea ponderii veniturilor bugetare în PIB se compară cu media UE. În UE 15, pentru anii 1995 - 2019, media a fost de 38,8% din PIB.

În România, sarcina fiscală a fost în medie cu 11,1 puncte procentuale mai mică decât în UE 15. „Pare dramatic, dar nu este”, explică Lucian Croitoru.

 

Sarcini fiscale comparative

Elveția, SUA și Japonia, luate la un loc, au avut, în perioada anilor 1995 – 2019, o sarcină fiscală medie de 26,9% din PIB, mai mică decât a României.

Sarcinile fiscale individuale ale Elveției, Statelor Unite și Japoniei au fost de 26,8%, 26,2% și 27,7% din PIB. Egale cu sau mai mici decât cea a României.

„Nu cred că cineva se îndoiește de calitatea serviciilor publice din aceste țări. În unele dintre aceste țări, calitatea serviciilor publice este mai bună decât în unele țări din UE”, spune Croitoru.

Concluzia? Nu este nevoie de creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB prin creșterea impozitelor. Nu va apărea bunăstare din creșterea impozitelor ce țintesc la creșterea veniturileor bugetare ca procent din PIB. Este invers: ponderea acestora va crește odată ce va crește PIB/locuitor.

Comentarii