Litoralul românesc, între apocalipsă și extindere

Litoralul românesc se confruntă cu celebra dilemă shakespeariană: a fi sau a nu fi. Dacă nu se face nimic, dispare în 50 de ani. Dacă se face, nu numai că rezistă, dar va fi mai mare cu circa 226 hectare.

Experții Administraţiei Naţionale „Apele Române“ au creionat un scenariu sumbru, în care dispar nu doar plajele, ci și drumuri, hoteluri, infrastructura de telecomunicații, iar viețile oamenilor sunt puse în pericol. „În contextul ipotezei «fără investiții», după o perioadă de 50 de ani, conform hărților de hazard la eroziune, va fi distrusă întreaga linie de apărare -existentă, vor dispărea plajele, va fi distrusă infrastructura de comunicații, transport și lucrări edilitare, și vor dispărea clădiri de locuit, capacități de cazare, fiind astfel puse în pericol viețile oamenilor. În același timp, ecosistemul marin va fi afectat ireversibil“, se arată într-un document pus la dispoziție de „Apele Române“.

Investiție de amploare

Scenariul acesta negativ va rămâne un simplu scenariu, ne asigură autoritățile. Au și de ce să fie optimiste. Recent, a fost semnat proiectul „Reducerea eroziunii costiere – Faza a II-a (2014-2020)“, finanţat din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Nu doar că va opri dezastrul, ci va crea chiar suprafețe noi de teritoriu. Etapa a doua a proiectului are ca scop asi-gurarea protecţiei la eroziune a liniei ţărmului în zonele Costineşti, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn şi 2 Mai. Proiectul are valoarea de aproximativ 710 milioane euro şi urmează să fie finalizat în termen de cinci ani.

România, mai mare cu 226 hectare

„Una dintre măsurile pe care le-am luat chiar în primele zile ale mandatului meu a fost aceea de a reuni, la sediul ministerului, toţi directorii Administraţiilor Bazinale de Apă (ABA) din ţară, pentru a semna caietele de sarcini pentru 13 proiecte finanţate prin POIM, soli-citându-le raportări periodice privind derularea proiectelor, şi subliniindu-le din nou importanţa îndeplinirii cu responsabilitate a tuturor obiectivelor. Proiectul «Reducerea eroziunii costiere – Faza a II-a (2014-2020)» a fost o mare provocare pentru mine şi pentru specialiştii din Ministerul Apelor şi Pădurilor şi din cel al Fondurilor Europene, precum şi pentru Administraţia Naţională «Apele Române» (…). Acest proiect nu ştiu dacă este cel mai mare, dar cu sigu-ranţă este printre cele mai mari derulate în România pe fonduri europene, aproximativ 710 milioane de euro (fără TVA)“, a precizat Ioan Deneş. Ministrul a menţionat că, prin implementarea acestui proiect, suprafaţa de plaje ce va fi recuperată va însuma 226 hectare.

Trei componente

Proiectul vizează trei componente, niciuna mai importantă decât cealaltă. În primul rând, prin reconstrucţia stăvilarelor Edighiol şi Periboina se va reduce eroziunea costieră, dar în acelaşi timp se va proteja, în acea zonă, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, având în vedere că zona acelor stăvilare se află în partea sudică a Rezervaţiei. A doua componentă se referă la faptul că prin eliminarea eroziunii costiere se va asigura protecţia localităţilor menţionate în proiect, de pe litoralul Mării Negre.

„Ca să vă dau numai un indiciu, o zonă pe care vom acţiona este cea a Cazinoului din Constanţa. A treia componentă, dar nu şi ultima, este cea recreaţională. Derularea proiectului prevede extinderea plajelor care nu au fost realizate în etapa I, acum ajunse la dimensiuni foarte mici în urma eroziunii. La final, suprafaţa totală pe care o recuperăm, adică plaje unde românii se pot relaxa în concedii de odihnă, este de 226,12 hectare“, a precizat Ioan Deneş.
În prima etapă a fost cuprinsă în investiţie reabilitarea următoarelor zone: stăvilare Edighiol şi Periboina, Mamaia, Tomis, Agigea şi Eforie (Centru şi Sud).

Durată de viață de 50 de ani

Specialiştii spun că scopul proiectului este asigurarea protecției la eroziune a liniei țărmului în condiții medii anuale, cât și în timpul evenimentelor cu perioadă de recurență de până la 1/100 ani, pentru o durată de viață proiectată de 50 de ani. În vederea asigurării unei protecții corespunzătoare a liniei țărmului împotriva eroziunii au fost întocmite trei planuri conceptuale pentru fiecare zonă inclusă în proiect.

Aceste planuri conceptuale au la bază o listă lungă de categorii de lucrări posibile, printre care: reînnisiparea artificială a plajei, structuri costiere conectate cu țărmul, structuri costiere de larg submerse și emerse. Aceste planuri conceptuale au fost verificate cu ajutorul modelării numerice atât în condiții medii anuale, cât și în condiții extreme. Planurile conceptuale propuse pentru fiecare lot din cadrul proiectului au fost verificate. Au fost făcute simulări pentru condiții individuale de val, condiții medii anuale și condiții de furtună.