Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

La Casa Verde, efectiv nu a apărut nici un prosumator

De ce a eşuat programul de fotovoltaice? Nici măcar un singur cetăţean al ţării nu a devenit prosumator, adică producător de energie electrică din regenerabile.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 06.02.2020 - 10:07

Principiul, la prosumatori, cum a scris deja România liberă, e că ai o baterie de fotovoltaice în proprietate, ce produce energie, asigurând necesarul casnic. Ce îl depăşeşte intră în sistemul energetic. Cel ce face asta se numeşte prosumator. Dacă la finalul lunii balanţa e pozitivă, adică a dat în sistem mai mult decât a primit), primeşte bani, dacă nu, plăteşte diferenţa.

Miza e majoră: cu cât procentul regerabilelor în mixul energetic naţional e mai mare, cel al energiei pe cărbune sau hidrocarburi (ce emite CO2) e mai mic.

Seara, când scriem articolul, în mixul energetic naţional, eoliana e aproape 29%, cărbunele peste 28%, nuclearul 18,25%, hidro 17%, hidrocarburile 16%, fotovoltaicele 0%.

„Peste 13 milioane de euro sunt alocaţi în Proiectul Casa Verde Fotovoltaice pentru plăţi colaterale.” Greenpeace România

Când nu bate vântul, eoliana e şi ea 0% şi eşti mai dependent de cărbune şi hidrocarburi. Cel mai rău e când şi energia hidro e la cote minime, din cauza secetei.

De aceea ne interesează de ce nu a funcţionat Programul Casa Verde Fotovoltaice, al Administraţiei Fondului pentru Mediu. Răspunsul e simplu: viteza cu care se mişcă AFM în proiect este foarte redusă, conform Greenpeace.

În schimb, pe acelaşi program, anunţat la mijlocul anului 2018, spune tot Greenpeace, „peste 13 milioane de euro, adică 13% din bani, sunt alocaţi în proiect (şi probabil parţial cheltuiţi) în plăţi colaterale”, ca dezvoltarea unei platforme informatice, auditul extern, publicitatea sau salariile echipei de proiect. Ne-am întâlnit? Păpăm bani degeaba!

 

Potenţial există

Finanţarea oferită de AFM este generoasă: maximum 20.000 de lei, la un sistem fotovoltaic de minimum 3 kW, pentru cei interesaţi să-şi producă singuri energia electrică.

Peste 25.000 de cetăţeni din întreaga ţară s-ar fi înscris pentru o finanţare, dar viteza cu care se mişcă AFM e foarte redusă, nefiind instalat încă nici măcar un sistem fotovoltaic.

Banii pentru cheltuielile colaterale, în schimb, reprezintă echivalentul necesar la 3.000 de instalaţii fotovoltaice. Concluzia noastră: reforma făcută de Cabinetul Orban nu a ajuns la AFM.

Comentarii