Iniţiativa de a ajuta cele 189 de state membre ale fondului să reducă riscurile declanşării unor crize dar şi să fie pregătite pentru gestionarea unora noi reprezintă prioritatea Kristalinei Georgieva, potrivit primelor declaraţii susţinute de aceasta la sediul FMI din Washington.
„Semnele unei crize sunt puternice şi trebuie să fim pregătiţi de test”, a spus ea. „Îmi asum această poziţie deplin conştientă de provocările cu care ne confruntăm. Creşterea economică globală continuă să dezamăgească, tensiunile comerciale persistă şi datoriile cresc în multe ţări”, a adăugat aceasta.
Kristalina Georgieva are 66 de ani şi este prima persoană dintr-o economie emergentă care a condus FMI de la înfiinţarea sa, în 1944.
Ea a avut iniţial susţinerea preşedintelui francez Emanuel Macron, apoi a câştigat-o şi pe cea a altor membri ai Uniunii Europene, precum şi susţinere tacită din partea Statelor Unite.
Ashoka Mody, fost director adjunct al Departamentului de cercetare al FMI, spune că Kristalina Georgieva nu este văzută ca o mare personalitate economică care ar putea impune respect din partea factorilor de decizie la nivel mondial, precum Lagarde sau alţi predecesori, dar că ar putea să adauge o „dimensiune umană” la sfaturile oferite naţiunilor aflate în recuperare după crize economice.
„Dacă va putea folosi această ocazie pentru a-şi depăşi handicapul, făcând din FMI o voce împotriva intereselor financiare neîngrădite şi pentru o economie globală mai corectă, atunci şi-ar face o favoare şi sie şi instituţiei”, a spus Mody.
Georgieva este un fost politician care s-a format în Bulgaria comunistă, care şi-a creat o reputaţie de susţinător al drepturilor egale şi al luptei împotriva schimbărilor climatice de-a lungul mandatelor în cadrul Băncii Mondiale şi Comisiei Europene.
Între 1993 şi 2010, Kristalina Georgieva a deţinut mai multe poziţii în cadrul Băncii Mondiale, ajungând vice-preşedinte în martie 2008. În 2010 a fost numită în Comisia Barosso drept comisar pentru cooperare internaţională, asistenţă umanitară şi management al crizelor.
Între 2014 şi 2016 a ocupat funcţia de vice-preşedinte al Comisiei Juncker pentru buget şi resurse umane, iar în 2016 guvernul bulgar a nominalizat-o pe Georgieva pentru postul de secretar-general al Naţiunilor Unite, poziţie ocupată în prezent de Antonio Guterres.
Aceasta deţine un doctorat şi un master în economie politică şi sociologie obţinut la Institutul Înalt pentru Economie Karl Marx, în prezent Universitatea pentru Economie Naţională şi Mondială din Sofia, urmând în anii 1980 cursurile London School of Economics şi MIT (Institutul de Tehnologie Massachusetts).
Georgieva o înlocuieşte pe Christine Lagarde, care a fost aleasă să conducă Banca Centrală Europeană (BCE) după încheierea mandatului lui Mario Draghi de la finalul acestei luni.
Premierul bulgar Boiko Borissov a felicitat-o miercuri pe Georgieva printr-un mesaj pe Facebook: “Numirea este o mare realizare pentru Bulgaria. Sunt convins că se va descurca extraordinar la conducerea uneia dintre cele mai mari instituţii globale”, spune Mediafax.
