Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Jeffrey Sachs, economist american: „Asigurați-vă că România face parte din revoluția tehnologică!“

După 25 de ani de la prima sa vizită în România, unde a surprins anii grei ai tranziției după comunism, Jeffrey Sachs, unul dintre cei mai importanți economiști ai lumii, a venit din nou la București, la invitația Guvernului.

Share

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 12.03.2018 - 14:14

Într-un interviu acordat ziarului „România liberă”, renumitul profesor american ne-a explicat care este viziunea sa despre transformările globale pentru care România trebuie să fie pregătită.

RL.: Cum vedeți că a evoluat România în acești 25 de ani de când ați fost aici ultima oară?

Jeffrey Sachs: Am venit aici chiar la începutul schimbărilor, în primii ani după ’90, și România era într-o situație destul de disperată. Sfârșitul epocii Ceaușescu a fost foarte traumatizant și primii ani de transformare au fost dureroși, iar eu am avut șansa să vin în vizită. Am fost consilier pentru guvernul polonez, lucrând cu alte câteva țări din regiune. Între timp, au avut loc o mulțime de schimbări pozitive, s-au făcut multe progrese importante, au crescut condițiile de trai, dar cred că oamenii vor mai mult progres, mai multă sustenabilitate. România încă este plină de tot felul de provocări, ca orice țară, dar prima mea impresie vizuală este că e o lume total diferită față de ceea ce am văzut acum 25 de ani, în direcția potrivită.  

Unul dintre lucrurile cele mai importante care s-au petrecut în această perioadă, de după Revoluție, este că România este țara, după Siria, cu cea mai mare emigrare a populației, potrivit unor studii ale ONU. Aproape o treime din forța noastră de muncă a părăsit țara, iar acest lucru are un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare. Din experiența dvs., ce politici economice ați recomanda într-o astfel de țară?

Cred că, desigur, problema este productivitatea, profitabilitatea investițiilor, decizia de a sta, a câștiga și a trăi în România. Asta înseamnă să fii pe un drum de dezvoltare potrivit, să ai tipul potrivit de investiții publice, de aptitudini care să fie dezvoltate în școli, în universități, capacitatea de a atrage investiții străine și de a deschide noi piețe. Ce se întâmplă cu adevărat acum oriunde în lume este revoluția tehnologică. E vorba de mult mai multă tehnologie a informației, hi-tech, mai multe aptitudini specializate. Sunt câteva locuri care încearcă să avanseze în acest domeniu, China e unul dintre ele, ori California sau regiunea din jurul New Yorkului. România are succes în industria de bază, care este diversificată, realizează pentru export produse auto, pharma sau alte bunuri industriale. Pentru a mări mai mult standardele de viață, să păstrezi  oamenii acasă, ca să atingi sustenabilitate, e nevoie de upgrade tehnologic. În opinia mea, România ar trebui să lucreze tare pentru  a atrage unități de cercetare ale unor companii internaționale, de exemplu: aș vrea să văd companii chinezești de hi-tech care să spună: „România e un loc bun să ne construism un centru de cercetare-dezvoltare” în telecom, inteligență artificială, robotică avansată, autovehicule electrice, ori energii regenerabile. Și să lucreze puternic să construiască în jurul universităților noi centre de cercetare, start-up-uri, să asigure noi oportunități pentru a fi parte din economia dezvoltării sustenabile în viitor. Asigurați-vă că România va fi parte din acest dinamism! Desigur, trebuie să ai acea viziune strategică de a investi în dezvoltare sustenabilă și în avans tehnologic. De asemenea, la nivel european e nevoie de a avea politici puternice în această direcție. Sper că în timpul președinției României a Consiliului UE în primul semestru al anului viitor, aceste idei vor fi puse pe masă foarte clar, că e nevoie de un program de dezvoltare sustenabilă, o politică industrială și tehnologică clară. (...) Sunt foarte îngrijorat că România este parte a unei economii regionale care se bazează masiv pe tehnologia germană, mă refer la Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România. Toată regiunea are nevoie de puternică reorientare către noile tehnologii.

Ce rol credeți că va juca inteligența artificială în a atinge țintele Agendei 2030?

Va juca un rol mare în economiile noastre, pentru că există o mulțime de tehnologii captivante. Vor schimba economiile lumii. Toate joburile vor fi acolo, activități precum mineritul vor fi făcute aproape exclusiv de mașini în viitor. Vor fi mai multă robotică și mecanizare. Industria se va schimba mult. Cred că țările au nevoie să fie parte din asta, cu propriile generații bune de tineri ingineri adaptați la asta, și trebuie să fie flexibilitate a joburilor noastre în viitor, pentru că se vor schimba.

O ultimă întrebare: România e printre ultimele locuri din UE la incluziunea financiară. Două treimi din populația care trăiește în mediul rural nu au acces la un cont bancar. În acest context, sunt multe societăți financiare nonbancare și sute de mii de oameni se împrumută de la microcreditori. Acum Parlamentul dezbate o lege care vrea să limiteze rata dobânzii. Credeți că impunerea unui plafon va îmbunătăți piața financiară?

Întrebarea aceasta despre incluziunea financiară este foarte interesantă, fiindcă prin conectivitate și tehnologie online s-ar putea obține o incluziune financiară universală repede. Și nu va fi greu pentru fiecare român să aibă un cont bancar repede. Pentru că nu mai ai nevoie de bancă, de o sucursală propriu-zisă, de ATM. Ai nevoie de identificare online, plăți prin internet, împrumuturi prin internet, e un ecosistem online care trebuie creat. Această platformă financiară e deja în uz avansat în țări ca Suedia, Estonia, chiar și India merge rapid în această direcție. E interesant pentru că România are încă o populație mare rurală. Tehnologia informației face posibil să servești această populație transparent, low-cost, repede, dacă există o strategie. Iar incluziunea financiară este de fapt unul dintre cele mai ușoare lucruri de obținut. În India, unor sute de milioane de oameni le-au fost făcute conturi bancare, oameni care nu au călcat niciodată într-o bancă înainte, pentru că au un telefon. Telefonul este banca ta acum. Amprenta sau recunoașterea oculară este cardul tău de identificare, este cardul tău de debit. Deci asta este ceea ce tehnologia informației chiar poate aduce. Înseamnă să folosești puterea tehnologiei ca să permiți oamenilor să devină parte dintr-un sistem financiar foarte rapid. Dacă ne uităm puțin în jur, România va găsi cazuri foarte bune care o vor ajuta să găsească drumul înainte, iar aceasta este una dintre ariile care în câțiva ani se va schimba definitiv și extraordinar de repede.   

CV Biografie prof. Jeffrey Sachs

Vârsta: 63 de ani

Este unul dintre cei mai cunoscuți economiști experți în dezvoltare durabilă și combaterea sărăciei. În prezent, este directorul Centrului pentru Dezvoltare Sustenabilă la Universitatea Columbia, unde este și profesor universitar. De asemenea este consilier special al lui António Guterres, secretar general al ONU, pe probleme de dezvoltare sustenabilă. În perioada 2002-2016, a fost directorul Institutului Pământului.

În cariera sa, a fost consilier pentru mai multe guverne, printre cei pentru care a acordat consultanță fiind foștii lideri ruși Mihail Gorbaciov şi Boris Elţîn, pentru introducerea economiei de piaţă, după colapsul Uniunii Sovietice. A scris și editat numeroase cărți, printre care bestsellerele: The End of Poverty (2005) sau The Price of Civilization (2011). 

Comentarii

loading...