21.4 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăEconomieIonuţ Dumitru: “Tendinţa pe care s-a înscris economia de ceva timp e...

Ionuţ Dumitru: “Tendinţa pe care s-a înscris economia de ceva timp e una nesustenabilă”

R.L.: Fitch Ratings a afirmat rating-urile implicite ale emitentului în valută străină și locală pe termen lung („IDB”) la „BBB-“. Ce înseamnă aceasta?
Ionuț Dumitru: Nimic, e o păstrare a ratingului. Nu e nici îmbunătăţire, nici deterioare, ci o menţinere a ratingului. E o acţiune normală, pe care agenţiile de rating trebuie să o facă periodic. O reevaluare. Outlook-ul este stabil, nu e nimic schimbat.

Având în vedere trendul economiei şi macrodestabilizarea, ca să spun aşa, nu se poate spune că pe acest trend anul viitor, în prima parte, ar putea apărea o downgradare la junk?
Nu. Fitch spune că factorii ce ar putea acţiona în sens pozitiv asupra ratingului sunt: reducerea riscurilor la nivel macroeconomic, implementarea unui program de consolidare fiscală şi îmbunătăţirea poziţiei externe. Pe de altă parte, pe partea negativă (negative rating action) la care vă referiţi, Fitch vorbeşte despre deficite fiscale persistente, care conduc la o creştere rapidă a datoriei publice ca procent în PIB şi la o economie supraîncălzită sau la o aterizare forţată, care pune în pericol realitatea macroeconomică. Ei nu dau nişte motive sau nişte evenimente foarte clare ce ar putea deteriora perspectiva de rating sau chiar ratingul în sine. E clar că tendinţa e mai degrabă negativă, dar ea nu implică neapărat o decizie de rating iminentă.

Ionuţ Dumitru: “De ce, într-o situaţie în care economia creşte foarte repede, nu ai o îmbunătăţire de rating?“

M-aş uita în primul rând de ce, într-o situaţie în care economia creşte foarte repede, nu ai o îmbunătăţire de rating. Când şi la nivel internaţional apele s-au liniştit cumva după criză, când se reia creşterea economică, ar trebui totuşi să ai o îmbunătăţire a perspectivei de rating.

Ar fi fost normal, odată ce economia şi-a făcut corecţiile necesare în timpul crizei şi a revenit pe o traiectorie de creştere economică, să avem o îmbunătăţire a ratingurilor, ceea ce nu se întâmplă. Acesta e deja un semnal că lucrurile nu merg în direcţia bună.

Cu o creştere economică foarte mare, pe care guvernanţii au lăudat-o atât de mult, nu ai o îmbunătăţire de ratinguri. Ba, dimpotrivă, riscurile sunt mai degrabă spre o deteriorare. Deocamdată, decizia agenţiilor de rating e de păstrare a ratingului.

O deterioare de rating nu este iminentă. Trebuie să se deterioreze cifrele macro foarte tare ca să ai o deteriorare de rating. Noi nu beneficiem de o îmbunătăţire a mediului economic internaţional, de reluarea creşterii economice în România, în sensul în care să avem un upgrade.

Nu este prima dată. Amintiţi-vă de criza NASDAQ, după care, la începutul anilor 2000, iar nu am profitat de îmbunătăţirea mediului economic internaţional.

În ciuda unei creşteri economice rapide, agenţiile de rating nu ne upgradează, ci menţin ratingurile, chiar şi perspectiva, adică nici la nivel de perspectivă de rating nu se schimbă nimic. Avem o perspectivă stabilă, ceea ce înseamnă că în perioada imediat următoare şansele cele mai mari sunt să nu se schimbe nimic.

Fitch spune: „Odată cu încetinirea puternică a PIB în Trimestrul I, slăbirea indicatorilor sentimentului economic, politica monetară mai strictă, presiunile inflaționiste, incertitudinile externe reînnoite, un scenariu de «aterizare dificilă» prezintă un risc negativ”.
Da, există acest risc. Dacă vă amintiţi, şi Comisia Europeană a spus în ultimul Raport de ţară că riscul de hard landing a crescut. Dar aici putem vorbi despre riscuri, însă nu există certitudinea că va exista un hard landing, o aterizare forţată a economiei.

Ionuţ Dumitru: “Avem cheltuieli sociale din ce în ce mai mari, în timp ce cheltuielile cu investiţiile au fost sacrificate. Aceasta e o problemă majoră.“

Încă odată: tendinţa pe care s-a înscris economia de ceva timp e una nesustenabilă. O creştere economică peste potenţialul economiei, cu acumularea unor dezechilibre, cu deficit de cont curent, cu o inflaţie care creşte, cu deficit bugetar foarte mare, cu o deteriorare masivă a structurii bugetului.

Avem cheltuieli sociale din ce în ce mai mari, în timp ce cheltuielile cu investiţiile au fost sacrificate. Aceasta e o problemă majoră. Amintiţi-vă că şi înainte de criză a fost o tendinţă negativă mulţi ani. Au culminat lucrurile la 14% deficit de cont curent. Nu ştim unde ar putea fi un punct de inflexiune.

Acum cât este deficitul de cont curent?
Peste 3% din PIB. Dar este cu totul alt context internaţional, deci nu putem să comparăm lucrurile. Marea majoritate a ţărilor europene au surplusuri, noi suntem printre puţinele state care au deficite. E adevărat, nu foarte mari, dar arată o vulnerabilitate a economiei.

Tot Fitch spune: „Echilibrarea politicii fiscale cu stabilitatea macroeconomică va reprezenta o provocare pentru Guvern“. Ce înseamnă aceasta, în viziunea dv.?
Deficitul bugetar e foarte mare. Structura bugetului este nesănătoasă şi nesustenabilă. Nu poţi să susţii pe termen lung o structură atât de defavorabilă a investiţiilor într-o ţară care are nevoie urgentă de acestea în infrastructură.

O astfel de situaţie, în care bugetul este strâns foarte puternic, şi pe partea de cheltuieli, care au crescut foarte mult cu cheltuielile sociale, şi pe partea de venituri, care este slabă, bugetul are nişte constrângeri majore şi practic e inevitabilă, la un moment dat, o corecţie fiscală.

În momentul în care economia nu va mai creşte cu 7%, cât a crescut anul trecut, angajând nişte cheltuieli rigide atât de mari – salarii şi pensii, nefiind în stare să colectezi taxe şi impozite prea mult, nu ai decât o singură opţiune: să reduci deficitul bugetar luând nişte decizii.

Anul acesta, România se va încadra în ţinta de deficit şi, dacă da, în ce condiţii?
Probabil că ne vom încadra. E important cum. La o adică, dacă vrei, te poţi încadra în 3% şi dublând salariile bugetarilor.

E important şi care e mixul de politici care să te menţină în 3%. Dacă te menţii în 3% crescând salariile şi pensiile, dar tăind investiţiile drastic, nu e deloc un mix optim. Sacrifici creşterea economică pe termen mediu şi lung.

Cum s-ar mai putea face un asemenea lucru?
Nu mai au spaţiu fiscal atât de mare. Nu mai sunt investiţiile atât de mari. Anul trecut, am ajuns la minimul ultimilor 13 ani în materie de investiţii publice, după standarde europene 2,8% din PIB, când România avea acum 5 – 6 ani 6% din PIB.

Faţă de anul trecut cum este?
În proiectul de buget au pus mai mult. În special pe partea de fonduri europene, care niciodată nu s-a realizat la nivelul pe care s-a bugetat. Pe primele luni ale anului, cheltuielile de investiţii sunt în creştere faţă de anul trecut, dar cu o precizare majoră: în primele luni ale anului, s-au făcut achiziţii militare foarte mari.

Dacă excludem partea aceea de achiziţii militare, ceea ce rămâne probabil că este în scădere. Mergând spre sfârşitul anului, în execuţia bugetară, acele achiziţii bugetare probabil că îşi vor dilua ponderea.

Cele mai citite

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO

În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei, respectându-şi angajamentele...

Deca recunoaște că supune elevii la șocuri?

Reziliență -capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (economic, emoțional etc.) Folosit in discipline precum psihologie, ecologie, inginerie, înseamnă capacitatea de...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă