19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăEconomieDumitru, Consiliul Fiscal: Nimeni nu ştie exact când va apărea recesiunea, dar...

Dumitru, Consiliul Fiscal: Nimeni nu ştie exact când va apărea recesiunea, dar este inevitabilă

RL: Pentru România, BNR are o estimare de 40%-45% prag peste care probabilitatea de recesiune creşte foarte mult. Aţi spus că suntem foarte aproape de acest prag. Care este pragul peste care datoria publică devine negativă pentru creşterea economică?

Ionuţ Dumitru: Sustenabilitatea finanţelor publice este foarte importantă pentru creşterea economică pe termen lung. BNR are un studiu din anul 2015 în care estimează acest prag între 40% şi 45%. Un prag peste care, dacă datoria publică creşte, probabilitatea de recesiune creşte foarte mult, la peste 50%. Noi suntem cu datoria publică efectivă la 35% şi nu suntem foarte departe de acest prag.

Nu mai avem spaţiu prea mare de manevră, fiindcă nu mai putem miza pe creştere cu deficite, care înseamnă, în esenţă, şi acumulare de datorie publică, pentru că începe să devină o povară pentru creşterea economică şi n-ar ajuta creşterea economică, ba dimpotrivă.

Avem deja un sector financiar, în speţă sectorul bancar, care este deja supraexpus pe titluri de stat. La ponderea expunerii pe titluri de stat, ca procent din active, România şi Ungaria sunt în fruntea statelor UE. România are 22% din activele bancare în titluri de stat, care deja este o expunere foarte mare la scară europeană: a doua cea mai mare. Aceasta arată clar că nu ai capacitate de absorbţie suplimentară a datoriei publice.

Expunerea aceasta pe titluri de stat se datorează faptului că Ministerul Finanţelor Publice se împrumută?

Exact. Concluzia principală este că datoria publică la 35% e deja relativ mare.

Ce înseamnă 35%? 70 de miliarde de euro?

Exact. Calculată la un PIB de 200 de miliarde de euro. La nivelul nostru de dezvoltare economică, transpusă într-un nivel de dezvoltare a sistemului financiar, ca principal finanţator, nu avem spaţiu prea mare de manevră şi de creştere a datoriei publice şi în nici un caz nu ar trebui să ne uităm la acest reper, de 60%, din criteriile de la Maastricht, care nu are nici o relevanţă în faza noastră de dezvoltare. 60% din PIB probabil că are relevanţă pentru ţările dezvoltate.

Pentru ţări ca noi, 60% ar fi mult prea mult. Constrângerea principală care este? Nu are cine să cumpere când ai deja un sistem financiar care este supraexpus.

Explicaţi, vă rog, mecanismul prin care ar putea ajunge România în recesiune.

Toată lumea vede o mare sperietoare în recesiune. Creşte probabilitatea să ne apropiem, la un moment dat, de o recesiune, care este inevitabilă. În orice manual de economie, ciclul economic e definit cu suişuri şi coborâşuri.

Este o sinusoidă. Economia creşte peste potenţial, apoi ajunge sub potenţial şi apare recesiunea. Că un ciclu de creştere sau unul de scădere poate fi mai lung sau mai scurt – este o discuţie pe care nu au putut să o lămurească economişti de premiul Nobel.

Ceea ce vedem tangibil este un sfârşit de ciclu la nivelul economiei globale şi în special la nivelul economiei dezvoltate. Discuţia despre o posibilă recesiune s-ar intensifica în America.

Deja acolo este un ciclu de creştere continuu din 2010, destul de rapid, care, dacă ne uităm istoric, e al doilea cel mai lung ciclu de creştere economică din istoria SUA. Ne putem aştepta, în contextul acesta, ca în viitorul nu foarte îndepărtat să urmeze o recesiune ciclică?

Este logic.

Nimeni nu ştie exact când se va produce. Ciclul economic nu e fix. Ciclul economic în America s-a prelungit şi e anormal de lung deja, istoric vorbind, pentru că au fost stimulentele fiscale pe care le-a operat Trump. Dar deja investitorii sunt destul de nervoşi şi se aşteaptă ca, într-un orizont nu foarte îndepărtat, să se întoarcă ciclul. Dacă acest lucru se întâmplă, e de aşteptat să urmeze o recesiune globală, să contagieze cumva şi UE şi să resimţim şi noi indirect, cu o anumită întârziere.

Pentru a se declanşa, ai nevoie şi de aşa-numitul factor declanşator. În precedentul ciclu global a fost Lehmann Brothers. Care va fi viitorul factor declanşator nu ştim. Poate fi recesiune ciclică fără criză sau cele două pot fi asociate.

Ce trebuie să facă Guvernul român pentru a evita recesiunea şi, în loc de aterizare forţată (hard landing), să fie una lină (soft landing)?

Recesiunea nu poate să o evite nimeni. Poţi să prelungeşti mai mult sau mai puţin ciclul de creştere sau poţi să faci amplitudinea ciclului mai mică sau mai mare. Acesta este rolul politicilor economice. Adică politicile să fie anticiclice. Nici prea mare exuberanţă, nici prea mare deprimare când eşti în faza descendentă. Economia să stea la potenţialul său, pentru a nu crea dezechilibre.

Ce poate să facă, în esenţă, politica guvernamentală?

Să se imunizeze şi să-şi creeze nişte buffere, nişte rezerve şi să-şi refacă ceea ce numim spaţiul fiscal. Noi suntem într-o perioadă de boom economic, deşi probabil că vârful de ciclu l-am depăşit. În astfel de perioade se reface spaţiul fiscal, pentru consolidarea situaţiei finanţelor publice, adică deficite mici, scădere destul de însemnată a datoriei publice, pentru a putea să facem faţă mai cu uşurinţă următoarei recesiuni.

Dacă se poate, excedente. Grecia, Bulgaria, ţări care în trecut au avut mari probleme, au excedent.

Germania, spre exemplu, are excedent. Noi nu ne putem compara cu Germania, nu zic că trebuie să avem excedent. Nu trebuie neapărat să ai excedente, dar să ai o politică mai prudentă, în nici un caz să faci deficite maxime permise, de 3%, nici în cele mai bune momente ale ciclului economic. Asta e critica pe care trebuie să o aducem: în faza cea mai bună a ciclului economic am făcut deficitele cele mai mari permise la nivelul UE, ceea ce ne vulnerabilizează foarte tare.

De ce?

Pentru că, pe o curbă descendentă, dacă intrăm cu deficite foarte mari din perioada bună a ciclului economic, deficitele vor creşte şi mai mult, lucru pe care l-am văzut şi în ciclul anterior. În 2008 aveam o creştere economică de 8% şi deficit bugetar de peste 5%. În 2009–2010 economia s-a contractat foarte puternic, iar deficitul bugetar a explodat: s-a făcut 9%.

Ca ordin de mărime, cât reprezintă pensiile speciale?

Totalul pensiilor reprezintă undeva în jur de 62 de miliarde de lei, iar pensiile speciale sunt estimate anul acesta undeva la 9 miliarde de lei. Am crescut foarte mult cheltuielile sociale şi cheltuielile de personal. Cheltuielile de personal din sectorul public vor ajunge anul acesta la 10,8% din PIB. Înainte de criză aveam 10,4% din PIB. În timpul ajustării s-au redus la peste 7% din PIB şi acum practic vom fi la maxime istorice. Ar trebui să ne tragă nişte semnale de alarmă.

Ce impact bugetar au avut, în ultimii doi ani fără două luni, creşterile salariale?

De la peste 7% – maximum 8% din PIB în anul 2015, au crescut la 10,8% anul acesta. Am avut o creştere a PIB cu 2,7%-2,8%.

Cât de aproape suntem de recesiune?

Nimeni nu poate să spună, însă nu poate să fie foarte îndepărtată în timp. Dacă în Statele Unite recesiunea e din ce în ce mai probabilă, putem să credem noi că evadăm din acest trend de ciclu economic global? Nu cred. Eu nu spun că se va întâmpla nici la anul, nici peste doi, nici peste trei ani, pentru că nu ştiu când, dar trebuie să ne uităm cât de pregătiţi suntem şi să ne pregătim pentru un astfel de moment, care este
inevitabil.

Cele mai citite

Valabilitatea cardurilor de energie a fost prelungită

Guvernul a decis ca valabilitatea cardurilor de energie să fie prelungită până pe 31 mai, cu încă două luni față de termenul inițial. Aceasta...

Proiect de pace durabilă

Anulată de două războaie în curs, Ucraina și Gaza, și umbrită de conflicte potențiale, precum cel din jurul Taiwanului, pacea este din nou tematizată....

Cinci legi au fost promulgate de președintele Iohannis. Chirițoiu rămâne șef al consiliului Concurenței până în 2026

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în cursul zilei de azi cinci legi. Este vorba printre altele despre legea hărțuirii la locul de muncă, dar...
Ultima oră
Pe aceeași temă