Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Recent, primarul general al Capitalei a pus din nou pe tapet chestiunea ambuteiajelor care blochează metropola.

Ion Lixandru, ARILOG: „Bucureştiul nu arată ca un oraş, arată ca un târg“

Recent, primarul general al Capitalei a pus din nou pe tapet chestiunea ambuteiajelor care blochează metropola. „România liberă“ a discutat pe acest subiect cu vicepreşedintele Asociației Române de Logistică ARILOG, Ion Lixandru.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 12.06.2018 - 13:17

RL: Gabriela Firea a spus că încă nu s-a gândit la o taxă de centru, pentru că oraşul nu e pregătit. Ce îi trebuie Bucureştiului ca să fie pregătit?
Ion Lixandru: Bucureştiul nu arată ca un oraş, arată ca un târg. Numai în târguri vezi maşini care ocupă trecerile de pietoni, staţiile mijloacelor de transport în comun, limitează circulaţia pe principalele bulevarde de la trei benzi la o bandă, sunt lucrări abandonate.

Bucureştenii nu au unde să parcheze în altă parte.
Nu este adevărat. Nici în Viena nu au unde să parcheze şi atunci nu parchează nimeni. Nici pe trecerea de pietoni. Nici la Budapesta. Nici pe calea de rulare a tramvaiului, nimic.

Şi atunci, care este soluţia?
Soluţia este să parcăm acolo unde este loc dedicat pentru asta. Nu este, nu mă duc cu maşina. Am mijloc de transport în comun, am metrou, am ce-mi trebuie. Eu sunt născut, crescut în Bucureşti şi mai am un pic şi fac 60 de ani.

Mijloacele de transport în comun sunt supraaglomerate.
Nu e adevărat, vă spun că nu sunt supraaglomerate, eu le folosesc. Nu sunt folosite şi ele îşi desfăşoară cu greutate activitatea. Asta vă spune un om care în familie a avut autoturism nou, proprietate personală, în 1967. Nu numai că sunt în industria Transporturilor, dar la fel au fost şi tatăl meu, şi unchiul tatălui meu, ca şoferi. Problema e că nu respectăm şi nu reglementăm.

Încă un lucru: de ce, dacă vă uitaţi şi faceţi o medie, cel puţin în Bucureşti vedem turisme între 5,50 metri şi 6 metri (plus că lăţimea s-a modificat) şi sunt două tone pe care le purtăm după noi ca să se deplaseze un om?

Şi taxa Gabrielei Firea?
Nu prin taxă rezolvăm lucrurile. În primul rând, trebuie să punem în executare regulamentul de circulaţie şi cel al Primăriei. Spaţiile pentru pietoni şi carosabilul trebuie să fie libere. Punct. Pe urmă, discutăm despre ce doreşte doamna Firea. Mai apoi, întrebaţi-o pe doamna Firea de ce a mers pe licitaţie cu 400 de autobuze diesel...

Exact, şi vorbesc acum despre achiziţionarea de mijloace de transport în comun electrice, după ce au luat diesel. Ce normă Euro au?
Nu asta e problema, sunt Euro 6, dar sunt diesel, poluează. Când l-am întrebat pe city manager de ce a făcut acest lucru, a spus că vor fi pentru zona metropolitană. Dar declaraţia era că se înlocuieşte parcul vechi de 15 ani. De ce trebuie să iau diesel şi nu iau CNG sau electrice?

Ce înseamnă CNG?
Gaz natural comprimat. Printre cele mai reduse ca poluare. Şi mijloacele de transport electrice poluează la momentul la care sunt fabricaţi acumulatorii, înainte de a fi utilizaţi.

Poluează, dar în altă parte pe lanţul economic. Recomandarea pe care am făcut-o a fost să trecem la CNG. Să vedeţi ce economie va fi în bugetul Capitalei! Nu se va mai fura motorină. Aerul va fi altfel.

Nu ar mai trebui ca Primăria Capitalei să facă şi alte lucruri? De exemplu, să edifice inelul interior al Capitalei, pe regim de drum expres (Mihai Bravu – Ştefan cel Mare până la Viilor etc.). Se vorbeşte despre el de cel puţin 20 de ani.

Noi am prezentat câteva soluţii de pus acum în aplicare, pe reglementările existente. Nu trebuie să facem nici un pod. Putem să delimităm toate spaţiile care prin lege trebuie să fie pentru pietoni, mijloace de transport în comun, staţii. Primăria poate fi trasă la răspundere pentru că nu duce la îndeplinire aceste lucruri. De aceea are poliţie locală.

În al doilea rând, există o sumedenie de vehicule abandonate, ce trebuie ridicate. Al treilea: interzicerea activităţilor de şcoli de şoferi (pe marile bulevarde), spălat stradal, salubritate dimineaţa, de la 7 la 9, şi seara, de la 16 la 19. Nu se face atunci, se face în perioada de libertate în mişcare. Udăm florile dimineaţa, de la 8 la 9? Nu, de la 5 la 6,30 dimineaţa sau după 9,30 – 10.

Nu mai sunt şi soluţiile celelalte? Fluidizarea traficului.
O clipă, că vi le spun şi pe acelea. V-aţi uitat, aşa, când mergeţi prin Bucureşti, cam ce tipuri de vehicule vedeţi staţionate? Ştiţi că toate vehiculele licenţiate pentru activităţi comerciale prin licenţă sunt obligate să gareze numai unde e trecut în licenţiere, nu pe trotuare?

Uitaţi-vă câte sunt pe toate trotuarele din Bucureşti. Vehicule de 5, 6, 7 metri. Peste doi metri lăţime. Le mai parchează pe bulevarde şi în spic! Urcă o roată pe trotuar, cu restul ocupă o bandă şi jumătate.

Intersecţiile trebuie să fie libere, nu cu maşini parcate pe colţ,, nu ai unde să te deplasezi. 25 m până în intersecţie, pe marile bulevarde. Soluţia? Mutarea trecerii de pietoni de pe colţ, unde permite, la 10 – 15 metri distanţă. Când fac virajul la dreapta, să nu-l mai blochez pe cel din spatele meu. Mai mult, virajul la dreapta să se poată face regulamentar peste semaforul roşu. E regulă europeană.

Aceasta presupune schimbarea Codului Rutier.
Completarea, nu schimbarea. Şi acum am galben intermitent. Apoi, temporizarea semafoarelor. Îmi spune cât stau pe roşu. Ştiu când plec. Opresc motorul, îl pornesc. Se pierde carburant, pentru că nu există acest sistem, 15% - 17%. Omul, când vede verde, calcă ambreiajul, bagă în viteză.
Acestea sunt soluţii pe termen scurt. Pe termen lung?

Nu pot să introduc taxă. În 2004, Primăria a dat o dispoziţie prin care a fost interzisă intrarea în Capitală a tuturor vehiculelor comerciale. Trei săptămâni ne-a rupt. I-am propus primarului general, cu harta Bucureştiului pe masă, pentru că sunt entităţi vamale în Capitală, să lase vehiculele comerciale. A fost de acord. Am propus trei zone.

Zona A exclusivistă, principală, în care se poate intra noaptea numai în anumite condiţii, pe bază de aprobare de la Primărie, Zona B şi Zona C. A rămas şi acum în vigoare. Ştiţi cât se ia pentru un vehicul comercial de capacitate mare în Zona A? 2.800 de lei!

Conceptul vest-european Green City e aplicabil în Bucureşti, de exemplu cu tramvaie foarte lungi şi extrem de silenţioase?
Ştiţi ce înseamnă acel tramvai?

Cale de rulare dedicată.
Nu numai. Susţinere doar pe un boghiu central de oţel, pe o şină de dirijare şi stânga – dreapta pe roţi cu anvelope de cauciuc. Are silenţiozitate şi rază de curbură mult mai mică. Dar pentru aceasta trebuie schimbată toată infrastructura Bucureştiului…

În Graz, stai la o bere pe Herrengasse şi simţi un vânticel uşor şi parfumat. Trece tramvaiul, prietenul omului. Ce să vezi? Model vechi.
În Viena, austriecii au la metrou şi trenuri din anii 50.

Dar tehnologia din ele nu e cea din anii 50?
Tot aceea e, numai că au mai făcut nişte schimbări pe la motoare. Sunt vehicule de anduranţă, ca şi echipamentele militare, se fac să reziste. Pentru vehiculele foarte lungi, trebuie însă zone dedicate. La noi, dacă faci aşa ceva, blochezi cu ele intersecţia. Nu suntem pregătiţi. Unde putem veni cu aceste tipuri de vehicule se vede. Metroul le foloseşte, pentru că a crescut numărul de călători. Pot folosi centura Bucureştiului pentru metroul de suprafaţă, care să meargă circular, în două sensuri, să pot alimenta capetele de metrou şi să fac parcări la intrarea în Capitală.

Comentarii

loading...