Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Proiectul Start-up Nation 2018 este de o săptămână în dezbatere publică.

Impulsionarea mediului de afaceri, de la banii contribuabililor la business angels

Proiectul Start-up Nation 2018 este de o săptămână în dezbatere publică. Reacţiile mediului de business au început să apară şi nu sunt tocmai favorabile.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 15.10.2018 - 18:24

Antreprenorii care vor primi finanțare prin Start-up Nation 2018 vor putea solicia un avans de 30% din suma totală aprobată. Aceasta e una dintre cele mai importante modificări propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA).Accentul va fi pus pe ordinea depunerii proiectelor, nu pe calitatea planurilor de afaceri. Ajutorul financiar nerambursabil maxim e de 200.000 de lei.

Anul trecut, beneficiarii aveau la dispoziție trei modalități de a implementa planurile de afaceri și de a intra în posesia banilor. Prima ‒ asemănătoare cu absorbţia fondurilor europene: beneficiarul cheltuie banii proprii, achiziționează echipamentele, apoi recuperează investiţia din deconturi.

A doua: beneficiarul obține un credit bancar tip punte, achiziționează echipamentele. Deconturile vor fi plătite băncii, pentru a stinge obligațiile contractuale. A treia versiune: furnizorul livrează echipamentele beneficiarului și așteaptă ca statul să deconteze echipamentele.

Pentru Start-up Nation 2017 însă sunt bani ce nu au fost daţi de stat nici până acum. Aceasta creează probleme. Sunt antreprenori care au investit după ce au aflat că au câştigat finanţare. Apoi aceasta a întârziat şi au apărut falimente şi/sau vânzări ale afacerilor.

 

Performanţă, nu viteză

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), fost ministru al Mediului de Afaceri, spune că Start-up Nation 2018 trebuie îmbunătăţit cu criterii de performanţă, nu de viteză.

Jianu propune atribuirea de puncte celor ce au făcut cursuri de antreprenoriat şi vin cu aport propriu de capital. Ironic, fostul demnitar spune că programul “Start-up Nation 2018 ar fi trebuit să se numească de fapt 2019, deoarece începe prea târziu, iar primele proiecte vor fi aprobate probabil la începutul anului viitor”.

Grila de evaluare propusă de MMACA, mai spune Florin Jianu, trebuie schimbată, pentru că “nu are logică să excluzi de la finanţare proiecte pe criteriul numărului de IMM-uri existente într-o regiune” şi “nu e productiv criteriul «primul venit, primul servit»“.
Jianu consideră oportună introducerea posibilităţii de acordare a unui avans de până la 30% din suma totală pentru beneficiarii programului.

Modificarea grilei de punctaj susţinută de CNIPMMR prevede acordarea a câte 40 de puncte pentru proiectele prin care se înfiinţează IMM-uri în producţie, industrii creative şi programare IT, 30 de puncte la servicii şi 25 pentru comerţ şi alte activităţi.

Pentru planul de afaceri care conduce la crearea a cel puţin un loc de muncă ocupat de o persoană defavorizată, absolvent după anul 2012 sau şomer tânăr ar trebui alocate 20 de puncte, iar valoarea procentajului aferent aportului propriu mai mare de 10% din valoarea eligibilă a proiectului să aibă 10 puncte.

Citat de Agerpres, Jianu consideră că este acordat un punctaj excesiv criteriului acţionarilor, transformându-l într-unul de eligibilitate. Acest criteriu ar fi discriminatoriu faţă de persoanele ce nu au avut succes, iar acum doresc să se reprofileze. Poziţia Comisiei Europene şi iniţiativele Statelor Unite sunt de „a acorda o a doua şansă”, nu de îngrădire a posibilităţilor de dezvoltare.

 

Risipă din banii contribuabililor

Lui Octavian Bădescu, antreprenor, i se pare că „programe de tip Start-up Nation sunt o risipă din banii contribuabililor. În primul rând, programul nu vine pe baza unei cereri din piaţă. În al doilea rând, nu se implică antreprenorul“.

Totuşi, care este definiţia antreprenorului? “Antreprenorul este acea persoană care identifică o nevoie insuficient satisfăcută în societate, care pune împreună, într-un demers creativ, factorii de producţie necesari soluţionării ei, care-şi asumă riscurile capitalului investit, în scopul maximizării profitului ce poate fi obţinut”, a explicat pentru România liberă“. Bădescu.

Ce lipseşte pentru îndeplinirea acestor condiţii? “Principalul e asumarea riscului capitalului investit. Ataci direct la bază esenţa noţiunii de antreprenoriat. În momentul în care vii şi dai bani, este «hai să vedem ce facem, că se dau bani». Nu răspunde unei nevoi în societate şi nici nu creează antreprenori. Cei care spun «hai să vedem ce facem, că se dau bani» nu sunt antreprenori”, spune expertul.

 

Eroare de concepţie

„Întreg programul Start-up Nation este eronat conceptual”, afirmă Octavian Bădescu, explicând că “procedurile, noua metodologie sunt chestiuni de nuanţă, care nu schimbă pe fond lucrurile. Desigur că este perfectibil, că pot fi introduse criterii de performanţă, dar cine evaluează planurile şi pe ce bază? Primul criteriu important pentru mine ar fi cu câţi bani vii de acasă”.

În România există, ca în Occident, posibilitatea ca noile business-uri să fie finanţate pe piaţa de capital? Este în fază foarte incipientă, detaliază Bădescu.

„Sunt nişte fonduri private de investiţii, dar destul de puţin dezvoltate. Trebuie să ai ceva ca să te duci la un finanţator. Primii finanţatori ai oricărei idei sunt în realitate cei trei «p»: «părinţi, prieteni şi alţi proşti», cum se spune. Trebuie să vii tu cu bani sau să-i convingi pe cei apropiaţi“, spune antreprenorul.

După aceea, dacă ai investit acei bani şi ai produs ceva, continuă Octavian Bădescu, „Te poţi duce, după ce ai crescut, să-i spui altuia: «Dacă mai investim încă atât împreună, o facem mai tare». Astfel, apar tot nişte investitori privaţi. Aşa-numiţii «angel investors». Aceştia mai fac nişte lucruri şi duc compania la etajul al treilea“.

Aici „poate să mai vină un fond privat de investiţii, iar la etajul al patrulea poate că te listezi pe Bursă. Afacerea deja există, este un model, are venituri, produce. Apoi, ai vândut-o către investitorii de retail şi ţie, fondatorului, ţi-a rămas mai puţin”, continuă Bădescu descrierea felului cum se dezvoltă un business de la zero.

„Dacă tu vii şi înlocuieşti cei trei «p» cu un singur «c» – contribuabilii, profund majoritari... dacă contribuabilii nu sunt nici părinţi, nici prieteni, ai denaturat însăşi noţiunea de antreprenoriat. Nu m-aş duce cu banii contribuabililor în zonele cu capital de risc, pentru că nu aceasta este destinaţia taxelor şi impozitelor. Este un pas intermediar către un etatism generalizat”, a spus antreprenorul.

Comentarii

loading...