Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România ia în calcul planuri de urgență pentru asigurarea gazelor, dacă Rusia ar stopa livrările

Ministerul Energiei a publicat, în vederea dezbaterii publice, un Plan de Urgenţă privind măsurile de garantare a siguranţei furnizării de gaze.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 10.11.2018 - 16:06

Trei niveluri de criză şi cinci scenarii de risc, printre care şi sistarea furnizării gazelor din Rusia spre UE, sunt luate în calcul de Ministerul Energiei în Planul de Urgenţă privind măsurile de garantare a siguranţei furnizării de gaze, informează, sâmbătă, Mediafax.

Scenariile de criză sunt defecţiuni pe direcţiile de transport din import, defecţiuni tehnice în sistemul naţional de transport, dezechilibre în activitatea de înmagazinare a gazelor, condiţii meteo extreme şi sistarea furnizării de gaze naturale din Federaţia Rusă către UE.

Un alt document pus în discuţie publică este Planul de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a siguranţei furnizării de gaze.

Planurile de urgenţă naţionale sunt elaborate la solicitarea autorităţilor europene şi definesc rolul şi responsabilităţile companiilor din sectorul gazelor naturale şi ale consumatorilor industriali, inclusiv cele ale producătorilor de energie electrică relevanţi, ţinând seama de diferenţele în ceea ce priveşte măsura în care aceştia sunt afectaţi în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze, precum şi interacţiunea acestora cu autorităţile competente şi, acolo unde este cazul, cu autorităţile naţionale de reglementare pentru fiecare dintre nivelurile de criză.

În plus, documentele definesc rolul şi responsabilităţile autorităţilor competente şi ale celorlalte organisme cărora li s-au delegat sarcini pentru fiecare dintre nivelurile de criză şi asigură faptul că întreprinderile din sectorul gazelor şi consumatorii industriali de gaze au suficient timp să reacţioneze în situaţia fiecărui nivel de criză; stabileşte procedurile şi măsurile detaliate care trebuie urmate pentru fiecare nivel de criză.

Pentru perioada 2018-2019, documentul arată că furnizorii de gaze naturale au obligaţia de a constitui stocuri în depozitele de înmagazinare subterană pană la finele lunii octombrie 2018, la un nivel de 21.361.818,260 MWh, defalcat după cum urmează: stoc aferent categoriei de clienţi finali casnici - 9.054.583,253 MWh; stoc aferent categoriei de clienţi finali producători de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei - 3.538.781,329 MWh ; stoc aferent categoriei de clienţi finali noncasnici - 8.768.453,678 MWh . Transgaz are obligaţia să deţină în depozitele de înmagazinare subterană, pînă la data de 31 octombrie 2018, un stoc minim la un nivel de 245.726.235 MWh.

În situaţii de criză autorităţile pot dispune următoarele măsuri: utilizarea combustibililor alternativi; furnizorii care nu au încheiate contracte cu clienţi protejaţi vor pune la dispoziţia furnizorilor care au în portofoliu clienţi protejaţi şi/sau clienţilor protejaţi cantităţile de gaze naturale necesare acoperirii consumului acestora; furnizorii care au încheiate contracte cu clienţi protejaţi şi care dispun de gaze naturale suplimentare consumului clienţilor protejaţi din portofoliul propriu vor pune la dispoziţia altor furnizori care au în portofoliu clienţi protejaţi şi/sau clienţilor protejaţi cantităţile de gaze naturale necesare acoperirii consumului acestora; măsuri privind identificarea clienţilor întreruptibili de siguranţă şi utilizarea acestora în situaţii de criză, nivel de urgenţă.

Clienţii întreruptibili de siguranţă au fost identificaţi şi centralizaţi de MInisterul Energiei şi sunt următorii: Colterm CET Centru Timişoara, Dacia Mioveni, CECC Brazi, SPEE Iernut (CET Cuci), Azomureş Târgu-Mureş, Chemas Slobozia, Viromet Victoria, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Termoficare Oradea, Electrocentrale Constanţa.

Comentarii

loading...