Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

„Gaura“ bugetară e tot mai mare. Guvernul nu mai face față cheltuielilor

Deficitul bugetar a crescut într-un ritm alarmant, ajungând, în doar patru luni, să depă-șească 6 miliarde lei, deși în perioada similară a anului trecut aveam un excedent de 1,35 miliarde lei.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 30.05.2018 - 10:24

Datele din execuția bugetară pentru primele patru luni ale anului dau semnale extrem de îngrijorătoare pentru companii. Cheltuielile publice au crescut într-un ritm alarmant, mai ales pe fondul majorării nesustenabile a salariilor din sectorul public și a cheltuielilor sociale. Față de perioada similară a anului trecut, Ministerul Finanțelor a încheiat primele patru luni cu un deficit mai mare cu 7,4 miliarde lei. Asta în condițiile în care produsul intern brut pentru primul trimestru a fost mai mare cu 4% față de perioada similară a anului trecut, conform Institutului Național de Statistică.

Avalanșa cheltuielilor publice e de neoprit: deși veniturile totale au urcat cu doar 11,8%, cheltuielile au crescut de aproape două ori mai mult. Sumele plătite pentru salarii s-au majorat cu 20,4%, respectiv cu 4,45 miliarde lei, ajungând la un total de 26 miliarde lei, ceea ce reprezintă mai bine de un sfert din cheltuielile totale. Cheltuielile cu asistența socială au rămas pe primul loc, fiind de 32,4 miliarde lei, mai mari cu 10,8% față de intervalul similar din 2017, respectiv cu 3,16 miliarde lei.

Încasările din taxe, pe minus 

Creșterea economică, „dopată“ până acum de consumul întreținut de salariile mărite, nu s-a reflectat, însă, în venituri pe măsură la buget. Chiar dacă afacerile în industrie și comerț au crescut, veniturile fiscale, adică cele din taxe și impozite, au fost mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut. Cel mai mult s-a pierdut la capitolul impozite pe salarii și venit (-18,2%, respectiv 1,8 miliarde lei), dar încasările din contribuții sociale au urcat cu 7,5 miliarde lei (+33,6%).

Veniturile din TVA au fost foarte puțin pe plus, însă au crescut puternic încasările din accize (+14,7%), după ce țigările, dar mai ales carburanții și energia electrică s-au scumpit puternic.

Avertisment al Comisiei Europene  

Cheltuielile cu dobânzile au urcat, de asemenea, cu un procent semnificativ (de 56,2%), până la 5 miliarde lei, ceea ce înseamnă că statul s-a împrumutat mai mult și mai scump pentru a-și finanța deficitul. De altfel, în ultimele recomandări de țară publicate acum o săptămână, Comisia Europeană a avertizat asupra deficitului structural nesustenabil. Acest indicator ar trebui să fie de 1%, dar în 2017 a fost de 3,3%, adică mai mult decât triplu față de cât trebuia. „De ce e important deficitul structural? Pentru că nu vom fi pe creștere la infinit. Iar atunci când va veni recesiunea globală, acesta ne dă o indicație despre cât de puternică va fi lovitura, durerea pe care o vom încasa“, susține Claudiu Năsui, deputat USR. Pe de altă parte, liderul europarlamentarilor PSD, Dan Nica, a transmis că raportul semestrial de ţară al Comisiei Europene confirmă faptul că România nu se confruntă cu riscuri legate de sustenabilitate fiscală pe termen scurt. „Conform Raportului, România este, din punct de vedere macroeconomic, mai puţin expusă riscurilor decât ţări precum Franţa, Germania, Olanda, Bulgaria, Italia sau Spania“, a susținut acesta. 

Îngrijorător: economia a stagnat în primul trimestru 

În ciuda declarațiilor liniștitoare ale politicienilor aflați la putere, economiștii au avertizat în repetate rânduri că România nu se află pe o direcție bună. Îngrijorător este și faptul că, raportat la ultimul trimestru din 2017, în primul trimestru din 2018 economia a stagnat. „În linie cu semnalele ridicate de majoritatea analiștilor, economia României stagnează. Dinamica ciclului economic indică faptul că după perioada de expansiune peste nivelul potențial (anul 2017) urmează perioada temperării (decelerarea care se anunță deja în 2018) și apoi declinul (recesiunea… care se apropie!). Când o economie stagnează și deficitul fiscal este foarte mare, problema este și mai gravă deoarece veniturile publice decelerează și pierd ritmul cu dinamica cheltuielilor recurente (salariile publice și ajutoare sociale). De aceea, este foarte probabil ca investițiile publice să fie diminuate în perioada următoare“, a explicat analistul Iancu Guda într-o analiză postată pe blogul său. În opinia sa, economia a stagnat deoarece consumul în primele luni ale anului a crescut de aproape două ori mai puțin decât media de anul trecut, în condițiile în care, conform Eurostat, încrederea consumatorului român se află la minimul ultimilor trei ani. Motivele țin de temperarea creșterii venitului, de inflație și de dobânzile în creștere. Astfel, inflația anuală la finele lunii aprilie a fost de 5,2%, cel mai ridicat nivel din România în ultimii cinci ani și din țările membre ale UE.  

Competiția fiscală se întărește

În ciuda creșterii bune a PIB, mulți investitori mari s-au declarat îngrijorați de evoluția economiei românești, așa că unii au renunțat la investiții ori le-au redus. Dacă până acum România miza pe un cadru fiscal cât de cât atractiv în atragerea investițiilor (nu în ceea ce privește munca, unde, la un leu plătit salariatului, la stat mai trebuie plătit încă 0,75 lei), începem să pierdem și acest avantaj competitiv în raport cu celelalte state. O analiză publicată recent de Deloitte România arată că opt state membre ale Uniunii Europene au redus cotele de impozit pe profiturile companiilor începând din 2017, cu scopul de a deveni mai competitive fiscal. Chiar și așa, cota de impozit pe profit din România continuă să se afle printre cele mai mici din UE, clasându-se pe poziția a șasea. Totuși, vecinii României, Ungaria și Bulgaria, au cote semnificativ mai mici decât ale României, respectiv 9% și 10%, față de 16% la noi. „În acest context, devine evident faptul că România va putea miza tot mai puțin pe fiscalitatea redusă ca avantaj major de atragere a investitorilor și că va trebui să se concentreze pe alte politici favorabile pentru mediul de business, cum ar fi predictibilitatea și stabilitatea legislativă, reducerea birocrației, dezvoltarea infrastructurii, pregătirea forței de muncă“, a spus Dan Bădin, partener coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Comentarii

loading...