11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăEconomieFrig sau cald în casele bucureştenilor, la iarnă?

Frig sau cald în casele bucureştenilor, la iarnă?

Am scris de mai multe ori, în ultimii trei ani şi jumătate, despre situaţia termoficării Capitalei. Ceea ce se întâmplă acum e consecinţa lucrurilor despre care am scris. Într-un fel, seamănă cu disputa dintre PSD şi ALDE, pe rămăşiţele guvernării celor două partide, din ultimii doi ani şi opt luni.

Când au început problemele (exact pe coordonatele creionate, sesizate, observate sau prevestite de o mulţime de experţi români şi străini, de atâta timp), pe măsură ce tortul bugetar disponibil se micşora, sciziunile au devenit tot mai vizibile şi rezultatul e cel pe care îl constatăm acum cu ochiul liber.

Pe coordonate economice, şi nu politice, situaţia e asemănătoare şi în ceea ce priveşte termoficarea bucureşteană. Avem două entităţi perdante: Elcen şi Radet.

Ele formează un sistem de inspiraţie sovietică, ce produce datorii uriaşe. Sistemul acesta trebuia desfiinţat controlat, în ani de zile. Lucrul acesta nu s-a petrecut. Astfel s-a ajuns în situaţia de acum.

Elcen e în insolvenţă şi are un administrator, pe Sierra Quadrant. Radet a fost de asemenea în insolvenţă. Acum e în faliment şi are alt administrator, pe Rominsolv. Cele două entităţi se duelează public în declaraţii. Lucru perfect normal. Ce aţi vrea, să meargă la chermeze-mpreună?

Sierra Quadrant acuza recent Primăria Capitalei că n-a făcut nimic pentru preluarea activităţii Radet de către Termoenergetica – una dintre cele 20 de companii municipale ce au probleme cu legalitatea înfiinţării. Administratorul insolvenţei Elcen avertiza municipalitatea că Romgaz poate sista oricând furnizarea gazului.

În asemenea situaţii, entităţi economice ca Elcen şi Radet se canibalizează reciproc, pentru că miza e existenţa economică însăşi a fiecăreia dintre ele. Ce spune administratorul Elcen e firesc. La fel de firească e reacţia lui Gheorghe Piperea (Rominsolv): „Nu este decât un şantaj, pe care îl fac, pentru că nu e nimic real în ceea ce afirmă ei. Ceea ce fac ei e politică”.

Administratorul Elcen a revenit, atenţionând: e posibil ca Elcen să sisteze într-o lună agentul termic furnizat Radet. Bucureştenii vor avea apă caldă la iarnă? Piperea răspunde, la fel de legitim.

Declaraţia sa pentru Rl a fost pusă de mine, în pagina de Economie: „Bineînţeles că da. Dacă nu cumva domnii de la Elcen vor forţa intrarea în faliment”. Dacă, corect spus. Acesta e stadiul în care ne aflăm acum.

Lucrurile nu se mai rezolvă prin fandări guvernamentale elegante. De obicei, acestea se făceau prin ştergerea datoriilor, ori prin alocarea banilor pierduţi de la buget, prin ucaz guvernamental. Ani în şir exact astfel s-au petrecut lucrurile.

Aici e cheia: vor mai fi de data aceasta bani sau nu? Semnele vizibile ale crizei bugetare ar indica faptul că de data aceasta ar putea fi o problemă mare cu aceşti bani.

Piperea (Rominsolv) afirmă că lucrurile sunt în curs de rezolvare. O parte din datoria istorică a fost deja plătită, se fac şi alte investiţii şi la iarnă caloriferele din Bucureşti vor fi calde. Neacşu (Sierra Quadrant) afirmă inversul: Primăria Capitalei (în numele falimentarei Radet) nu a dat banii şi problemele se acutizează.

Cine e de vină pentru această situaţie-limită? Sistemul ce a produs pierderile imense, care sunt acum tot mai greu de plătit. Sistemul acesta trebuia schimbat. De vină sunt cei care, de-a lungul timpului, în aproape 30 de ani, nu au reformat acest sistem.

Să nu ne facem iluzii: Bucureştiul nu e singurul mare oraş cu astfel de probleme. Şi Constanţa de exemplu are fix aceleaşi probleme, exact din aceleaşi motive: perpetuarea unui sistem de termoficare centralizată perdant, pe care nu l-a schimbat nimeni.

Nu trebuie să ne facem iluzii nici că undeva, în vreun oraş important din România, lucrurile s-au petrecut altfel. A existat o anumită perioadă, de câţiva ani, când mai multe oraşe transilvănene au rămas în frig.

Dârdâind în case, ardelenii şi-au luat centrale de apartament, bloc sau cvartal, rezolvându-şi problema pe cont propriu, în comunitate.

Spre aceasta se îndreaptă şi Capitala. Întrebarea e când şi cu ce preţ, pentru că, cu cât oraşul este mai mare, cu atât ghemul perdant al termoficării centralizate e mai greu de desfăcut, din multiple motive.

Ce se va întâmpla începând din această toamnă? Există, după părerea mea, două variante extreme între care se vor regla lucrurile în realitatea factuală:

VARIANTA OPTIMISTĂ Istoricul iernii trecute se va repeta, pe coordonate ceva mai sordide. Din când în când, pentru perioade de timp mai scurte sau mai lungi, termoficarea va cădea în diferite sectoare ale oraşului, pe diferite străzi, în unele cartiere. Depinde în foarte mare măsură de câţi bani va mai putea să dea Guvernul Primăriei Capitalei. Cumva, vom ieşi în primăvară.

VARIANTA PESIMISTĂ Căldura în Bucureşti se va sista şi caloriferele bucureştenilor vor rămâne reci. Consecinţele umane vor fi teribile, dacă o asemenea nenorocire se va petrece, când va veni tradiţionalul puseu de frig extrem din Siberia. Dacă lucrul acesta se va întâmpla, bucureştenii vor ajunge într-un moment dramatic.

Pe vremea lui Ceauşescu, prin 1986-1987, moţii din Baia de Arieş îşi făcuseră robinete la calorifere, ca să scoată din acestea apă caldă feruginoasă, cu care să se spele. Pentru bucureşteni, dacă varianta cea mai pesimistă se concretizează, practicarea de robinete în calorifere va fi inutilă, pentru că în acestea apa va fi oricum rece.

În sudul ţării, timp de câţiva ani, când a intrat în faliment distribuţia energiei termice, în oraşe ca Zimnicea sau Olteniţa, localnicii s-au împărţit în două: unii şi-au cumpărat imediat centrale de apartament… de exemplu pe brichete de coji de seminţe, care în acei ani se vindeau iarna ca pâinea caldă.

Restul şi-au pus sobe în bucătării. Îi recunoşteai pe nefericiţi prin faptul că, de la geamurile apartamentelor lor, ieşeau hornuri de tablă, care fumegau. Aceste coşuri fumegânde vor umple cartierele mai sărace ale Bucureştiului, ca Rahova sau Berceni, ori Militari.

Noroc că mai există şi instituţii în România. CNCD a recomandat recent Consiliului Local Focşani să procedeze la înlăturarea caracterelor discriminatorii dintr-o hotărâre, care stabilea zonele unitare de încălzire.

Practic, ENET, societatea de termoficare locală, dorea să interzică doritorilor să treacă pe centrale de bloc sau de apartament. Ceva asemănător a încercat şi majoritatea din Consiliul General.

Al doilea efect va fi că consumul de energie electrică (folosită pentru încălzire) va creşte în Bucureşti (şi vor apărea pene de curent), ca şi cel de gaz metan.

Aceasta va însemna, pe de o parte, facturi mai mari la electricitate şi gaze, iar pe de altă parte apartamente care, când şi când, mai des decât până acum, vor face bum.

Oricum, sfătuiesc pe cei ce stau la bloc, în Bucureşti, şi au încălzire centralizată, să-şi mai ia un calorifer electric în plus. E mai sigur. Posibil să fie la mare căutare, la iarnă.

Cele mai citite

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă