23 C
București
luni, 26 septembrie 2022
AcasăEconomieFoto interviuSistemul educațional ne pregătește pentru o piață a muncii care nu va...

Sistemul educațional ne pregătește pentru o piață a muncii care nu va mai exista

Sistemul educațional trebuie să țină pasul cu cerințele din piața muncii și să formeze viitorii angajați. Raluca Jianu, CEO Narada, ne-a descris într-un interviu în ce măsură corespunde sistemul educațional cu cerințele actuale din piața muncii.  

Un nou an școlar tocmai se pregăteșe să ia startul. Cum a arătat anul școlar 2021-2022 din punct de vedere al carențelor din educație, mai ales că a fost și un an de revenire în școli?

Finalul de an şcolar 2020-2021 a fost în continuare perturbat de pandemie, iar elevii şi profesorii au intrat în anul şcolar 2021-2022 cu multe incertitudini şi cu o lipsă de coordonare. Dacă ar fi să ne uităm ca şi la structura unui business nu au putut fi planificate lucrurile pe o perioadă mai mare de timp, tranziţia de la un scenariu la altul bulversând atât profesorii, cât şi elevii. Revenirea fizică la şcoală a fost cu siguranţă ceva nou atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, în ceea ce priveşte readaptarea la formatul de predare clasic. Dacă ne uităm la cifre, retrospectiv pentru încheierea anului şcolar, vedem  după cum afirma însuşi Ministrul Educaţiei, că generația 2022 este una dramatică. Din generația 2022, din care aproape 204 mii de copii au intrat în clasa I în anul 2010, doar 84.880 de elevi au reușit să promoveze Bacalaureatul. Totodată, 42% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional, respectiv nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei. Și, din păcate, abandonul şcolar a crescut la toate nivelurile de învăţământ. Cu aceste statistici considerăm că educaţia în România nu mai poate fi amânată, iar soluţiile pentru saltul la o educaţie de calitate, modernă, trebuie gândite, construite şi aplicate cu rapiditate.

În ce măsură s-au văzut în anul școlar 2021-2022 urmele lăsate de pandemie?

Cu siguranţă sistemul de educaţie a suferit modificări semnificative în perioada pandemiei, însă aş începe din punctul meu de vedere cu un aspect pozitiv pe care pandemia l-a produs în rândul profesorilor. Practic, s-a trecut rapid de la sistemul clasic de predare la digitalizarea sistemului de educaţie, ceea ce constituie un lucru extrem de benefic, iar în al doilea rând s-a construit o relaţie puternică între elevi şi profesori, bazată pe încredere testată în vremurile tulburi ale pandemiei. În general, şcoala reprezintă spaţiul în care elevii sunt cei care învaţă, trec prin anumite teste şi examene şi într-un final se dezvoltă şi evoluează de la an la an. Însă, anul şcolar 2020-2021 a fost anul în care nu doar elevii au învăţat, ci şi profesorii care au fost supuşi unor provocări fără precedent şi pe care au fost nevoiţi să le depăşească prin învăţarea unor abilităţi digitale şi nu numai. Învăţarea continuă în vremurile prezente în care lumea este într-o continuă schimbare, reprezintă o armă puternică pentru dezvoltare şi adaptare la tehnologie. Inteligenţa digitală cred că s-a conturat foarte mult în pandemie. Elevii s-au adaptat mai uşor pentru că ei sunt nativi digitali, însă a fost necesar ca şi profesorii să se dezvolte, să se adapteze, să descopere şi să folosească tehnologii şi platforme noi de predare. Mergând în direcţia urmelor mai puţin plăcute lăsate de pandemie, voi face referire la un studiu recent McKinsey & Company din care reiese faptul că în doi ani de pandemie copiii din România au înregistrat întârzieri de învăţare de 4-6 luni. Când şcoala a început în format fizic, profesorii au întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte lacunele pe care le aveau elevii. Aceştia au fost nevoiţi să ţină pasul programei anului şcolar, în timp ce adresau şi lacunele acumulate din anii şcolari de pandemie. Fără cunoştinţele pierdute nu poţi să construieşti pentru mai departe. Revenind la cifre, aproape o treime din elevii de a VIII-a din mediul rural au obținut medii sub 5 la Evaluarea Națională 2022. Doar 10% dintre cei din mediul urban au fost în aceeași situație. Acest lucru se repetă anual, însă pandemia a adâncit problema accesului elevilor din mediul rural la educaţie. Lipsa conectivităţii la tehnologie, lipsa internetului şi a device-urilor pe perioada pandemiei pentru elevii din mediul rural a constituit un factor important care au condus către aceste rezultate.

Care rămân principalele probleme ale sistemului românesc de învățământ? Se regăsește finanțarea în vârful acestora?

Sistemul educaţional din România se confruntă de ani de zile cu foarte multe probleme din mai multe paliere şi este contestat din ce în ce mai mult atât de cadrele didactice, cât şi de părinţi sau chiar elevi. Aş pune pe tablă o problemă stringentă a zilelor noastre şi anume condiţiile de studiu din şcolile din România. Statisticile arată că peste 1,2 milioane de elevi învaţă în şcoli cu o infrastructură inadecvată, 43% dintre clădirile în care funcționează școli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat. De asemenea, peste un sfert din școlile din România, cu precădere cele din zonele rurale, utilizează sobele ca principală sursă de încălzire, copiii învăţând în unele ierni friguroase cu geaca pe ei, îndurând frigul din sălile de clasă. Unităţile de învăţământ care dispun de dotări moderne, adaptate secolului XXI, sunt extrem de puţine. Mai mult, în ultimii 10 ani, cel puțin 11 instituții de învățământ din România s-au prăbușit peste elevi, la ore. Statisticile arată că 230.000 elevi nu au acces la grupuri sanitare în incinta școlii, iar 1 din 6 școli din România nu au acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă. Totodată, 500.770 elevi nu au acces la o bibliotecă, jumătate dintre școlile din România nu au o sală de sport, peste 845.000 elevi nu au acces la un laborator de științe. O altă problemă o constituie curricula şi sistemul de predare care pe părinţi şi elevi îi nemulţumeşte. Sistemul educațional ne pregătește pentru o piață a muncii care nu va mai exista în viitor. Suntem la coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește competențele digitale de bază, asta în timp ce liderii de piață de la nivel global se pregătesc să anunțe că urmează o a doua Revoluție industrială, una la finalul căreia vom avea o clasă a căror locuri de muncă nu vor mai exista, pe fondul automatizării. Finanţarea este şi ea o problemă majoră. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Pentru un învăţământ de calitate la standarde europene, sistemul de educaţie din România, aşa cum spun şi specialiştii din domeniu, are nevoie de o reformă care să fie bine structurată şi să propulseze educaţia centrată pe copil şi pe necesităţile reale ale acestuia.

Ce rezultate au avut proiectele Narada în anul școlar 2021-2022 și care sunt planurile pentru noul an școlar?

La începutul anului 2021 am ştiut din capul locului că în contextul pandemiei, intervenţiile Narada se vor desfăşura într-un climat de incertitudine, iar acum la jumătatea anului 2022 credeam că am lăsat în urmă ce era mai greu, însă orizontul a venit cu noi provocări apărute în contextul războiului din Ucraina şi nu numai. Când vine vorba despre platformele noastre digitale, dacă ne uităm la cifre vedem că pe platforma de educaţie pe care am dezvoltat-o avem peste 25.000 de utilizatori înregistraţi, 690 de cursuri publicate, peste 1400 de teste realizate de elevi şi peste 600.000 de “naradini” câştigaţi de elevi (punctele ce le permit să îşi achiziţioneze premii din magazinul NaradiX); în timp ce platforma www.hartaedu.ro a înregistrat în 8 luni de la lansare, peste 1000 de alerte din toată ţara, dintre care 149 au fost rezolvate cu o valoare de aproximativ 450.000 euro, totalizând peste 15.000 de elevi impactaţi.

Care sunt planurile noastre de viitor la Narada? Scalarea impactului pe care deja îl generăm prin liniile noastre de intervenție: pe de-o parte angrenarea unui sistem de susţinere în jurul școlilor pentru a elimina blocajele ce le opresc din a oferi educație de cea mai bună calitate copiilor, indiferent de zona în care se află; de cealaltă parte, accesul tuturor copiilor la educația de care au nevoie (formală sau non formală), într-un mod interactiv și potrivit lor, în așa fel încât să le cultive potențialul maxim şi să îi construiască pentru viața de adult de mâine.

Oricine poate să vină în sprijinul misiunii Narada, fie că este vorba de profesori, părinţi sau chiar elevi. În acţiunile şi proiectele noastre ne dorim să construim spiritul antreprenorial în fiecare persoană din jurul unei şcoli, astfel încât comunitatea din jurul acestora să poată să susţină procesul educaţional, să contribuie la dezvoltarea acestuia şi să beneficieze în cele din urmă de roadele apărute.

Care rămâne principalul obiectiv al organizaţiei Narada și ce schimbări vă propuneți să aduceți?

Principalul obiectiv la Narada rămâne dezvoltarea şi cultivarea potenţialului maxim al copiilor prin dobândirea unor abilităţi utile pentru viitor, prin cursurile de pe platforma NaradiX, precum şi  autosustenabilitatea unităţilor de învăţământ prin rezolvarea alertelor listate în platforma HartaEdu. Pentru noi aşteptarea nu reprezintă o opţiune, credem cu tărie că misiunea educaţiei copiilor din România trebuie să treacă de la o gândire pasivă de tipul “de ce nu face statul”, la “fără voi nu se poate” şi este absolut în regulă să facem noi, împreună. Tocmai din acest considerent, îi invităm pe toți să fie activi şi să ia parte la procesul de modernizare al educaţiei prin contribuţia lor în proiectele Narada.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Adelina Toader
Adelina Toader
Adelina este Redactorul Șef al Ziarului România Liberă din iunie 2021. Adelina are o experiență de peste 8 ani în presa scrisă. Și-a început cariera jurnalistică în grupul de presă Bursa avansând de la poziția de redactor până la cea de Managing Editor. Adelina a scris atât pe domeniul economic, cât și politic- extern. În ultimii ani, Adelina a realizat interviuri cu miniștrii, ambasadori precum și cu antreprenori din diferite domenii.
Cele mai citite

Președinții PSD și PNL, Ciolacu și Ciucă, fac împreună o vizită în Japonia

Doi oficiali români de rang înalt, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, fac, împreună, o vizită în Japonia. Marcel Ciolacu este președinte PSD și al Camerei...

Exit Poll: Extrema dreaptă din Italia, condusă de Meloni, câștigă alegerile

O alianță de dreapta condusă de partidul “Frații Italiei”, la cârma căruia se află Giorgia Meloni, a obținut o majoritate clară în viitorul parlament,...

Putin provoacă NATO

De ce se face atâta tămbălău în urma referendumurilor din provinciile Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, teritorii care au o suprafață cumulată de mai...
Ultima oră
Pe aceeași temă