Fluxurile de operațiuni și documente, interoperabilitatea sistemelor informatice și managementul identității cetățenilor sunt elementele cele mai importante care ar trebui să fie prioritate națională, pentru orice echipă de guvernare, consideră Bogdan Florea, CEO Connections Consult SA, o companie românească de transformare digitală.
Connections are în plan deschiderea unui birou pe piața din SUA. Ce trebuie să știe o companie înainte să înceapă un business în străinătate?
Deschiderea unui business în alte piețe este un proiect important pentru orice companie. În primul rând, este nevoie de o consolidare susținută în piața de origine, apoi de planuri bine ancorare în realitățile pieței țintă. Înțelegerea culturii de consum, a specificului pieței în care se dorește intrarea, date suficient de complete și studii de piață – sunt elemente indispensabile unei expansiuni de succes. Intrarea în altă piață trebuie corelată cu competiția, cu potențialul clienților, dar și cu contextul socio-economic și geopolitic al pieței respective. În spatele tuturor elementelor menționate, stau datele care trebuie anlizate atent. Nu în ultimul rând, corelarea potențialului cu strategia companiei este extrem de importantă.
Cât de diferit este mediul de business din SUA față de cel din țara noastră?
În US , potențialul pieței este enorm, în același timp competiția este acerbă. Probabil, exagerând puțin, putem spune că orice încearcă o companie să vândă, in industria digitală, există deja în piața americană, într-o formă sau alta. Din acest motiv, diferențiatorii sunt mai greu de prezentat clienților. În schimb, calitatea și rapiditatea în livrare pot reprezenta un avantaj decisiv. La fel, networking-ul, care este extrem de important, reputația și recomandările clienților actuali, toate sunt ingrediente care pot ajuta considerabil.
SUA este o piață mare, însă există deja multe companii de tehnologie acolo. Cât de oportun este pentru Connections să intre pe piața din SUA ș ice strategie de business va urma?
Într-adevăr, competiția este intensă, diferențierea este greu de realizat. Mizăm pe echipa de management și, ulterior, pe colegii din echipa de business development, care, împreună cu centrul de livrare din România vor ajuta clienții în procesele de transformare digitală. Strategia pe care ne-am ales-o are la bază tehnologiile folosite deja – RPA, BPM low-code – împreună cu produsele la care lucrăm de 1-2 ani – Apollo și Contabot. Mizăm pe referințele clienților actuali și pe reputația construită până acum. În plus, statutul de companie publică ne poate ajuta din punct de vedere al transparenței și al unei încrederi sporite a clienților în capacitatea de livrare și în asumarea înțelegerilor contractuale.
Cum arată domeniul în care activați în SUA, comparativ cu România?
US este cea mai mare economie a lumii și un promotor de vârf al industriei digitale. Nevoile consumatorilor – companii și persoane fizice – sunt extrem de sofisticate și expuse, în premanență, avansului tehnologic. Practic, consumatorii din US au parte, în ritm alert, de toate beneficiile aduse de noile tehnologii – AI, blockchain, analiza datelor de tip Big Data – integrate în soluții complexe și adaptate unor nevoi foarte diverse. România este o piață considerabil mai mică. Cu toate aceastea, deschiderea spre tehnologia informației face ca interesul profesioniștilor în domeniu să fie constant în direcția inovației, în așa fel încât resursa umană este, mai mereu, expusă la evoluția industriei. Diferența majoră este dată de mărimea pieței și de complexitatea proiectelor. Nevoia de resurse umane calificate este în creștere în ambele economii, iar diferența poate fi făcută din flexibilitatea experților în tehnologie și din arbitraj de costuri.
Revenind la țara noastră, care sunt șansele României să se digitalizeze, capitol la care în prezent este codașă?
Digitalizarea unei economii are coordonate multiple: adimistrația, adică statul propriu-zis, companiile de servicii digitale (“industria IT”), cetățenii și gradul lor de “literație” digitală și companiile non-IT cu nevoile lor specifice. Fiind integrați într-o economie globală, așa cum pare și intuitiv, companiile și cetățenii sunt deja parte a unei lumi digitale sincronizate cu tendințele globale ale perioadei actuale. Rămâne factorul stat: birocrația, administrația, politicul într-o oarecare măsură, practic elementul care are în mână deciziile majore. Aici intențiile generale și liniile directoare sunt în ton cu vremurile, dar diavolul stă în detalii. Tendințele de centralizare, intențiile de blocare a inițiativelor care pot facilita accesul cetățenilor la servicii moderne, inerția sau neînțelegerea unor beneficii reale pe care tehnologia le poate aduce, toate acestea sunt, încă, elemente care stau în calea unui progres real. Printr-un dialog cu industria IT, constructiv și lipsit de emoții din ambele părți, cred că se poate ajunge la un o digitalizare consistentă. Este important ca toți actorii să înțeleagă că interesul comunității este mai important decat agende individuale limitate sși obscure.
Care ar fi în prezent domeniul care are cea mai mare nevoie de digitalizare?
Dacă ne raportam la România, în mod sigur administrația în ansamblul ei este pe primul loc în ceea ce privește nevoia și potențialul de digitalizare. Fluxurile de operațiuni și documente, interoperabilitatea sistemelor informatice și managementul identității cetățenilor sunt elementele cele mai importante care ar trebui să fie prioritate națională, pentru orice echipă de guvernare.
