Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Un mare semn de întrebare cu privire la fondurile UE pe termen lung pentru România

România nu a reușit să atragă fonduri europene din alocarea financiară pentru perioada 2014-2020. Explicația ar fi că autoritățile de management nu sunt acreditate la Comisia Europeană și, din această cauză, nu pot trimite cereri de plată, a precizat europarlamentarul Victor Boștinaru, scrie publicația EU Reporter.

Share

Andrei Mărgăritescu 0 comentarii

Actualizat: 18.11.2016 - 17:49

România nu a reușit să atragă fonduri europene din alocarea financiară pentru perioada 2014-2020. Explicația ar fi că autoritățile de management nu sunt acreditate la Comisia Europeană și, din această cauză, nu pot trimite cereri de plată, a precizat europarlamentarul Victor Boștinaru, scrie publicația EU Reporter.

România nu a reușit să atragă niciun fond UE din alocarea financiară pentru perioada 2014-2020, iar rata de absorbție estimată pentru programele mari din acest an este zero, potrivit Comisiei Europene. UE a alocat României fonduri în valoare de peste 30 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Cu toate acestea, din cauza faptului că autoritățile sale de management nu sunt acreditate la Comisie, România se află în imposibilitatea de a trimite cereri de plată pentru perioada 2014-2020.

Guvernul actual a atras deja fonduri UE în valoare de peste două miliarde de euro, în acest an, și suma de pentru întregul an va fi de peste 3,2 miliarde de euro. Acestea sunt, însă, fonduri UE din alocarea 2007-2013. Lipsa de absorbție de către statul român, așa cum este cunoscută această situație în limbajul de specialitate al Uniunii Europene, a fost confirmată de către Comisie într-o scrisoare transmisă de europarlamentarul social-democrat Victor Boștinaru.

Scrisoarea, redactată de Corina Crețu, comisarul european pentru Politici Regionale, a fost publicată la data de 8 noiembrie și se referă la fondurile europene pentru programele din perioada 2014-2020.

Potrivit lui Boștinaru, cele 722 de milioane de euro pe care Comisia le-a acordat României reprezintă plăți în avans care sunt alocate la începutul fiecărui an bugetar, deci nu pot fi considerate fonduri absorbite.

Lunea aceasta, același europarlamentar ne-a spus că guvernul tehnocrat condus de fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, "nu-și poate asuma nici un merit" pentru creșterea absorbției în cadrul programului 2007-2013, deoarece acesta s-a încheiat la 31 decembrie 2015.

Aceasta este o mare problemă în România, dat fiind că Guvernul interimar, printre alte ezitări, este acuzat și de faptul că nu acționează suficient de rapid.

Boștinaru, vicepreședinte al Grupului Social Democrat din Parlamentul European și membru al Comitetului pentru Dezvoltare Regională, a declarat că întârzierea se datorează faptului că "autoritățile de management nu au fost acreditate la timp."

În principiu, fondurile UE sunt folosite pentru reducerea decalajelor dintre economia locală și economiile mai dezvoltate din Europa de Vest. Pe termen lung, proiectul are menirea de a susține dorința României de a adera la zona euro. Majoritatea economiștilor consideră că acest lucru se va întâmpla, cel mai devreme, la începutul anului 2020.

Cu toate acestea, marea problemă este faptul că autoritățile nu au reușit încă să îndeplinească toate condițiile pentru ca România să poată folosi fondurile alocate programelor din perioada 2014-2020.

Cristian Ghinea, ministrul tehnocrat pentru Fonduri Europene, a declarat că România a ratat o șansă în perioada 2014-2015, când Victor Ponta era prim-ministru, deoarece nu s-a reușit depunerea de proiecte conform noului cadru financiar. "Realist vorbind, nu avem niciun motiv să ne lamentăm în public", a afirmat acesta.

Media absorbției la nivel european se ridică la aproximativ 1,5%, în prezent. Cifrele oficiale cu privire la absorbție sunt: Bulgaria - 0,07%; Cipru - 0,23%, Spania - 1,87%, Ungaria – 0%, Italia - 0,39%, Polonia - 0,87% și România - 0,18%.

Ghinea a mai precizat că România va primi 3,6 miliarde de euro din fonduri UE după certificarea tuturor autorităților de management pentru proiecte finanțate din fonduri UE. Cu toate acestea, România continuă să fie penultima economie din UE, astfel încât are mai mare nevoie de fonduri decât, de exemplu, Italia, al cărei PIB pe cap de locuitor este de aproape patru ori mai mare.

Dat fiind că România este membru al UE de aproape un deceniu, specialiștii în fonduri UE au deja experiența necesară, iar instituții financiare internaționale, precum Banca Mondială (BM), le-au asigurat cursuri pentru a ușura procesul de absorbție a fondurilor.

Chiar și așa, România continuă să se afle pe lista de supraveghere a autorităților antifraudă ale UE.

Citește totul despre:

Comentarii