Cine plătește factura găurilor din Sibiu-Orăștie

CNADNR a pus presiune pe constructori să deschidă musai autostrada până în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Pagubele, cifrate la zeci de milioane de euro, riscă să fie plătite de la buget.

Share

Doru Cireasa 0 comentarii

Actualizat: 22.01.2015 - 22:50

 

CNADNR a pus presiune pe constructori să deschidă musai autostrada până în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Pagubele, cifrate la zeci de milioane de euro, riscă să fie plătite de la buget.

Statul român va deveni pasibil de plata unor sume ce pot depăşi 50 de milioane de euro către constructorii italieni ai lotului 3 din Autostrada Sibiu-Orăştie ca urmare a faptului că le-a refuzat acestora soluţiile tehnice propuse pentru eliminarea alunecărilor de teren, dar şi pentru că le-a  cerut acestora să deschidă traficul pe autostradă, deşi se ştia că nu sunt făcute lucrări de consolidare necesare.

Documentul obţinut zilele trecute de către România liberă şi în care sunt menţionate fisuri la majoritatea ­pilonilor podului de la Aciliu demonstrează că CNADNR  -  Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) – a ­impus terminarea lucrărilor până la 10 noiembrie, respectiv cu şapte zile înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. „În prezent, contractorul (constructorii – n.red.) este în poziţia în care, presat de beneficiar (CNADNR – n.red.), trebuie să deschidă traficul în jurul datei de 10 noiembrie 2014. O inspecţie a CNADNR, alcătuită din 3 reprezentanţi,  va ajunge pe şantier cu începere din 13 noiembrie 2014 pentru a superviza progresul şi a verifica respectarea termenului final”, se arată în documentul indicat. O  zi mai târziu, la 14 noiembrie, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, descăleca pe şantierul autostrăzii pentru a-şi da acceptul privitor la deschiderea circulaţiei.  La doar zece zile au apărut primele fisuri, acestea mărindu-se  în mod continuu, până au ajuns la o lăţime de ordinul centimetrilor. Soarta autostrăzii, închisă acum ca urmare a calităţii deplorabile a lucrărilor, era prilej de glume pentru premierul Victor Ponta în toamnă. Întrebat când va inaugura şi acest tronson de autostradă, Victor Ponta glumea, răspunzând că în 16 noiembrie dimineaţa va face inaugurarea noii autostrăzi, făcând astfel trimitere la data alegerilor prezidenţiale. “Pe 15 noiembrie. Pardon. Pe 16 noiembrie o inaugurăm. 16 dimineaţa”, spunea Ponta râzând.

Cine plăteşte gropile?

Compania pretinde că toate aceste lucrări, fie că vorbim de repararea fisurilor apărute la pilonii viaductului Aciliu, fie că ne referim la frezarea şi aşternerea asfaltului în zonele crăpate, se vor face pe banii constructorului Salini-Impregilo. Este oare adevărat?

Deoarece lucrările nu au fost încheiate, iar recepţia nu s-a făcut, în situa­ţia în care Salini-Impregilo nu obţin plăţi suplimentare de la CNADNR, are obligaţia efectuării lucrărilor din resurse proprii.  Nimic însă nu îi împiedică să ceară statului în instanţa de arbitraj plăţi suplimentare, numite in limbaj de specialitate claimuri. Informaţiile obţinute de România liberă sunt că italienii au deja imputate statului sume de ordinul zecilor de milioane de euro din diferite cauze. „Până în vara anului trecut nivelul claimurilor era de 40-60 de milioane de euro.  Ei invocaseră imprevizibilitatea şi amploarea alunecărilor de teren, condiţii meteo,  oprirea lucrărilor pentru efectuarea studiilor geotehnice”,  spune un inginer din cadrul proiectului. De atunci s-au mai strâns și alte motive destul de serioase.

CNADNR nu vrea tunel

Salini-Impregilo au propus iniţial construirea unui tunel în zona alunecărilor, în loc de soluţia cu rambleu,  singura acceptată de către CNADNR. Tunelul ar fi majorat doar cu 10% valoarea contractului, cifrat la 182,9 milioane euro.  De teamă de a nu fi trasă la răspundere,  conducerea CNADNR a respins propunerea, impunând soluţia traversării dealului printr-un rambleu gigantic, săpat într-un sol alunecos format din argilă contractilă. Lucrările de consolidare, neîncheiate nici acum,  au presupus costuri gigantice. Amploarea lucrărilor este demnă de documentarele Discovery Channel. Practic, inginerii spun că pentru a opri curgerea dealului peste autostradă trebuie îmblânzită panta prin decopertarea a nu mai puţin de 5 milioane de metri cubi de pământ. Excavarea acestui volum este echivalentă cu săparea terasamentului pentru 100 de kilometri de autostradă în câmpie.  În plus, o porţiune presupune înfigerea  câtorva zeci de coloane gigantice de beton la 40 de metri adâncime pentru a se forma astfel un fel de zid care să împiedice alunecările. Acestea sunt cu atât mai probabile cu cât  vine sezonul ploios, iar apa infiltrată va determina alunecări suplimentare în straturile de argilă.

Cine e vinovat

Directorul de calitate Doru Călinescu aruncă vina pe constructori  pentru fisurile ce s-au căscat în autostradă,  cu o lăţime de 10 centimetri. După ce a examinat zona, acesta a concluzionat că este vorba de o greșeală de execuție, spune Ora de Sibiu.
“Facem remedierea, dar este o lucrare provizorie, întrucat aici trebuie să facem o lucrare complexă, este o greșeală de execuție din partea constructorului, iar atunci cand timpul va permite trebuie să frezăm undeva la 30 de cm și să înlocuim toată mixtura. Constructorul va suporta toate costurile. Nu are nici o legătură cu alunecările, este o execuție total necorespunzătoare pe acest sector”, a spus Călinescu.

Problema este însă alta şi nu este recu­noscută de către CNADNR. Fiind obligat să deschidă autostrada, constructorul a turnat asfaltul, chiar dacă sub acesta pământul continua să alunece. Un raport tehnic de anul trecut atrăgea atenţia asupra riscurilor deschiderii autostrăzii. „Având în vedere faptul că în momentul de faţă pe zonele afectate de alunecări de teren, situate între km 57+160 – km 62+475 şi km 63+485 – km 65+850, a fost turnat deja covorul asfaltic, constatăm nerespectarea etapelor de execuţie impuse prin proiect pentru a se asigura condiţiile de siguranţă şi stabilitate.

În acest sens, facem referire la documentul „Tehnologia Deep-Mixing. Etape de Execuţie”, cât şi la Caietele de Sarcini corespunzătoare diferitelor tipuri de lucrări ce prevedeau executarea covorului asfaltic numai în condiţiile în care lucrările de excavaţii, drenaj al apei subterane şi pluviale, îmbunătăţire a terenului şi protecţie a taluzurilor ar fi fost finalizate. Nerespectarea acestei ordini prevăzute în proiect atrage după sine invalidarea premiselor care au stat la baza elaborării proiectului şi, în consecinţă, a garanţiei stabilităţii şi siguranţei în zonele respective“, se arată în documentul ținut la secret de către CNADNR.

Ziarul Ora de Sibiu a prezentat ieri fotografii în care apar fisuri considerabile ale stratului de rulare întinse pe zeci de metri, mult mai ample decât cele din urmă cu o lună, fapt care ridică întrebarea dacă nu cumva autostrada o ia la vale.  

Citește totul despre:

Comentarii