Numărul acestora a coborât de la 33, în varianta discutată anul trecut, la 28, într-un proiect de hotărâre de guvern prezentat acum, conform Profit.ro.
Cele şapte companii eliminate de pe listă sunt SN a Apelor Minerale, CNCF CFR, Telecomunicații CFR, CE Oltenia, SN Radiocomunicații, CN Poșta Română și Uzina Termoelectrică Midia.
Atrage atenţia prezenţa unor companii privatizate, la care statul are participaţii: Engie, E.ON, OMV Petrom, Telekom, dar şi prezenţa Loteriei Române sau a IAR Braşov, ori a Oil Terminal.
Capitalul social inițial subscris al FSID va fi de 19,11 miliarde de lei, format din aport în numerar – 9 miliarde de lei, și aport în natură – pachetele de acțiuni deținute de stat la companiile transferate în portofoliul Fondului, în valoare de 10,11 miliarde de lei, la valoarea nominală a acțiunilor aportate.
Nu se poate aport în natură la fonduri de investiţii
Valentin Ionescu, expert în management, a explicat „României libere“ însă că „la fondurile de investiţii nu se poate face aport în natură. Este vorba despre natura fondului respectiv, ce nu permite aceasta. Nici la societăţile pe capital, la societăţile pe acţiuni nu sunt admise aporturile în creanţă“.
Într-un fel, a continuat Ionescu, „acţiunile acestea cu care se vine la FSID sunt tot o formă de aport în creanţe. Ele creează drepturi de creanţă, nu doar de proprietate. Dacă sunt acţionar la o firmă, sunt creditorul firmei, am dreptul la dividente ş.a.m.d.. Dacă FSID e societatea pe acţiuni, nu ar trebui să fie aşa“.
Principalele completări aduse, prin proiectul revizuit de HG, se referă la: capitalul social inițial FSID și contribuția în natură; publicarea listei operatorilor economici ale căror pachete de acțiuni vor constitui aport în natură la capitalul social inițial; prezentarea metodelor de evaluare a acestor active din portofoliu. Guvernanța corporatistă: criterii de selecție detaliate și revizuite pentru membrii Consiliului de supraveghere.
Cine va administra Fondul?
„Criteriile privind guvernarea corporativă sunt prevăzute în Ordonanţa 109“, dar, se întreabă expertul, „cine va administra un asemenea fond? La Fondul Proprietatea, ca şi la SIF-uri, sunt societăţi de administrare, unde s-au pus nişte «băieţi şmecheri»“.
Problema este că, în toată această poveste, spune Valentin Ionescu, vor fi „proptiţi nişte oameni. Vor căuta apoi o societate de administrare şi pot să aleagă şi mama societăţilor din New York, că tot vor ieşi scandaluri“.
Sunt introduse în acest fond suveran o serie de mari companii privatizate, la care statul are pachete de acţiuni. Şi nu sunt numai companii privatizate, ci şi unele de stat promiţătoare. „Oil Terminal este o societate care stă binişor, dar are doi clienţi: OMV şi LukOIL. Se spune că e legal. S-a constituit aşa şi Fondul Proprietatea? Da. Ei, aşa se constituie şi FSID. SIF-urile nu s-au constituit la fel?“.
Da, dar Fondul Proprietatea totuşi nu este un fond suveran. „Nu. Este un fond de investiţii“, explică specialistul, detaliind: „La fel şi SIF-urile, dar li s-a dat gratis ceva şi oamenii trăiesc bine-mersi de 20 de ani din ce li s-a dat. Una peste alta, Guvernul a înfiinţat un fel de SIF, în care de fapt pe ei nu îi interesează decât cine administrează afacerea aceasta“.
„Sub titulatura aceasta de fond suveran de dezvoltare, au introdus societăţile acestea, care rămăseseră cumva la ministere, şi acum vor să facă o afacere cu ele. Prima afacere de genul acesta a apărut în anii ´90, cu SIF-urile. FSN şi-a pus atunci toate găştile în societăţile acestea de administrare“, aminteşte Valentin Ionescu.
„A treia variantă, sub titulatura de fond suveran de dezvoltare, se face acum. Este SIF – varianta 3. La cele cinci SIF-uri, salvarea, ca să nu fie un dezastru, a fost că Spineanu (n.r.: Ulm Spineanu, autorul programului economic al Cabinetului Ciorbea) le-a dat SIF-urilor 6% din acţiunile băncilor şi cu aceasta se întreţineau, îşi făceau vacanţele în străinătate, erau boieri. Şi acum sunt boieri, exact din banii aceia trăiesc, nu din acţiunile la tot felul de societăţi comerciale, la care au participaţii de 10% – 25%“, detaliază Ionescu.
Nu prea există lichidităţi
Se numeşte „fond suveran de investiţii şi dezvoltare“. Ce dezvoltă? „Nu dezvoltă nimeni nimic. Las la o parte că nu ai voie să iei dividendele de la o societate, să le dai la alta, ori să iei banii din fondurile acestea, ca să faci fabrici şi uzine“, spune expertul în management.
Sifonări mărunte am mai văzut în 30 de ani, dar acum se vorbeşte insistent despre o chestiune grea de tot, care ar duce la o decapitalizare completă etc.. Este posibil aşa ceva? Valentin Ionescu e sceptic: „Ce să verse cash la sfârşitul anului dividende, dacă statul ia 90%? Dacă sunt şi societăţi energetice, acestea mai plătesc şi 3% pe cifra de afaceri, plus încă un impozit de 60%“.
Este vorba despre impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor, rezultate din liberalizarea prețurilor la gaze, valabil până în anul 2021, când trebuiau liberalizate complet preţurile la gaze. Aşadar, ce mai rămâne pentru Fondul Suveran? „Nu ştiu, aceasta e prima întrebare. Sunt însă şi altele“, spune Ionescu. Care sunt aceste întrebări?
Societăţile din Fond sunt impozitate, iar cele din Energetică superimpozitate
Toate societăţile de stat sunt impozitate. „Şi aici e o discuţie: acelea unde e statul minoritar sunt impozitate la fel? Nu, pentru că nu sunt impozitate cu 90%. Romgaz e în FSID. I-a luat statul 90% impozit, la revedere!“, a explicat RL expertul.
Mai apoi, apare o chestiune juridică: „legal, cum vor fi luate dividende, pentru că statul nu mai figurează ca acţionar legal, ci Fondul Suveran! Da, FSID e al statului, dar relaţiile de proprietate sunt diferite, pentru că FSID este în proprietatea privată a statului. Dividendele nu vor fi ale companiilor, ci ale Fondului. Dar dacă e aşa, cum va mai lua statul 90% dividende (n.r.: din proprietatea sa privată)? Practic, statul nu mai apare ca acţionar acolo, ci Fondul“, explică Valentin Ionescu.
Să zicem că va fi o „pălărie“ mare de companii, teoretic administrate de o birocraţie – FSID. Aceasta va avea sediu sau sedii în blocuri de sticlă, salariaţi, şefi, secretare şi şoferi pentru aceştia, care vor trebui să conducă maşini etc.. Toată această „superpălărie“ managerială nu va înghiţi bani, iar banii consumaţi inutil, antieconomic nu vor fi cei ai companiilor „administrate“?
„Iniţial, nu“, a spus Ionescu RL, pentru că „iniţial vor cheltui banii din capitalul de pornire. Cel în numerar, de 9 miliarde, deşi nu ştiu care e sursa. Sunt prevăzute în bugetul de stat? Dacă nu e prevăzută în buget suma, FSID nu are cum să se constituie şi discutăm degeaba. Dacă se constituie în societate pe acţiuni, da, ar putea consuma cam 30% din capitalul social, dar apoi, în decurs de un an, ar trebui reîntregit“.
În acest moment, există o ordonanţă-cadru ce stabileşte liniile directoare şi proiectul de HG, care detaliază inclusiv sursele de finanţare la aportul în numerar. Conform documentului, apărut pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), „resursele financiare necesare acoperirii vărsămintelor în numerar 9 miliarde lei se asigură de către MFP, din veniturile din privatizare în lei și/sau valută disponibile în soldul contului Trezoreriei Statului“. Aşadar, se vor lua bani din Trezorerie pentru fondul suveran.
