Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Pentru colectarea veniturilor din TVA, Fiscul Român trebuie să se alinieze tendințelor globale și să investească masiv în soluții digitale.

Fiscul Român a colectat numai 66% din TVA estimată, adică a pierdut miliarde de euro

Pentru colectarea veniturilor din TVA, Fiscul Român trebuie să se alinieze tendințelor globale și să investească masiv în soluții digitale, atrage atenţia compania de audit și consultanță Ernst & Young (EY).

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 09.01.2019 - 17:57

Etapa implementării e complexă. EY consideră că, pe termen lung, măsurile vor genera atât raportări mai eficiente, cât și scăderea costurilor.

Recent, Comisia Europeană a publicat un studiu privind decalajul de TVA în anul 2016 înregistrat de statele membre UE. Aşa se fac raportările oficiale pentru aceste date fiscale, pentru că ele trebuie rectificate succesiv, din diferite motive, până să se ajungă la datele oficiale certe, ce pot fi date publicităţii.

România iese iar în evidență prin lipsa de rezultate în colectarea taxei, cu un decalaj de TVA de 35,88%. Privind din celălalt punct de vedere, avem o colectare de TVA realizată, în 2016, raportată la estimatul calculat de autorităţi la începutul exerciţiului bugetar, de aproape 66%.

Mai concret, autoritățile fiscale române nu au reușit să colecteze aproximativ 36% din TVA ce ar fi putut fi colectată, în timp ce vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, înregistrează progrese vizibile în privința reducerii decalajului de TVA.

 

„S-a furat de s-a spart“

„Cum este posibil ca un număr relativ mare de state membre UE să se îndrepte în direcția bună, în timp ce România luptă din greu cu exercițiul de colectare a TVA?“, se întreabă Ana Maria Domşa, partener asociat EY România.

Avocatul fiscalist Gabriel Biriş era secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice în 2016, anul la care se raportează studiul european şi de la care porneşte analiza EY, una dintre marile firme de consultanţă transnaţionale care activează în România.

Bulgaria este în prezent la 80% colectare de TVA faţă de valoarea estimată, atrage atenţia Biriş. Acesta are explicaţiile sale: „Cei care fură TVA sunt foarte conectaţi la decidenţii politici. Măsurile care au sens, din punct de vedere al combaterii evaziunii, nu sunt aplicate“.

„Dacă vă uitaţi cum a evoluat deficitul de colectare de TVA, o să vedeţi că anul 2016, pe care s-a făcut raportul, este comparabil cu anul 2015. Anul 2014 a fost unul foarte prost. Diferenţa de colectare de TVA a fost de 40%, iar în 2013 a fost tot în jur de 35%“, spune expertul.

Ce s-a făcut în aceşti ani? „În anul 2014 nu s-a făcut nimic, s-a furat de s-a spart, iar în anul 2015 a venit un «armaghedon» împotriva companiilor româneşti, în numele luptei împotriva evaziunii, cu anularea de coduri de TVA ş.a.m.d., şi a adus evaziunea la nivelul din anul 2013“, susţine Gabriel Biriş.

„Deci, în anul 2014, ANAF nu şi-a făcut treaba. În anul 2015 s-a apucat să dea cu parul în stânga şi-n dreapta şi s-a mai îmbunătăţit un pic colectarea, dar mai mult ca în 2013, iar în 2016 deficitul nu s-a putut reduce“, afirmă Biriş.

 

ANAF ar fi blocat implementarea caselor de marcat electronice

Concret, ce s-a întâmplat acum doi ani? „ANAF a blocat sistematic implementarea caselor de marcat cu memorie electronică, pentru că nu s-a făcut nimic pentru proiectul de reformă a Fiscului“, a declarat Gabriel Biriş pentru „România liberă“.

Un proiect de informatizare a ANAF era gândit de Banca Mondială pentru România de mai mulţi ani. El ar fi fost „nenorocit de oamenii din ANAF pentru că nu au avut un interes. Nu au făcut nimic pentru primii paşi de introducere a «e-factura», ca portughezii sau croaţii şi toţi ceilalţi“, spune avocatul fiscalist.

În cadrul Proiectului de modernizare a Administrației Fiscale din România (RAMP), din împrumutul acordat de Banca Mondială, în valoare de 70 milioane de euro, s-au cheltuit până în prezent 24,64%, respectiv 17,25 milioane euro, scria „România liberă“ la începutul lunii aprilie a anului trecut. În prezent, proiectul este blocat.

„Am făcut o delegaţie cu oamenii din ANAF. I-am dus la Braga (n.r. – RAMP este realizat cu asistenţă portugheză). Noi cu cehii ne-am împrietenit pentru că am susţinut o măsură în care chiar credeam: taxarea inversă. Ai noştri n-au susţinut-o“, povesteşte Biriş.

 

Capcanele „de-offshore-izării“

Implicat personal în aceste proiecte, specialistul a lansat, în perioada scurtului său mandat de secretar de stat, o sintagmă controversată în mediul public: „de-offshoreizarea“ – adică scoaterea profiturilor scurse pe care companiile ce acţionează în România le ascund în paradisurile fiscale. De-offshore-izarea, o operaţiune complicată şi plină de capcane.

Gabriel Biriş rememorează: „Campania cu offshore-urile împotriva mea, să mă decredibilizeze, a început în ziua în care eram la Bruxelles, cu Anca Dragu (n.r. – pe atunci ministru al Finanţelor Publice), ca să-i susţinem pe cehi să treacă o măsură pe care, dacă şi noi am fi adoptat-o, am fi scos din buzunarele hoţilor cel puţin trei miliarde euro anual“.

Cum ieşim din această situaţie acum? „Noi, ca să ne facem bine, trebuie să nu mai dezgropăm morţii“, spune Biriş, explicând că, în viziunea sa, „trebuie să ne apucăm să facem ce trebuie să facem pentru viitor, pentru că ce a fost a fost, nu mai putem aduce înapoi“.

„Am făcut o comparaţie între România şi Bulgaria. Diferenţa de colectare de TVA dintre România şi Bulgaria ar fi însemnat în buzunarul României, la nivelul anului 2016, aproximativ trei miliarde euro. Am făcut socoteala pe ultimii şase ani, de la 2016 înapoi. Ar fi fost mai mult cu 26 miliarde euro dacă am fi colectat ca bulgarii“, susţine expertul.

27 miliarde euro reprezintă deschiderea totală actuală pe programul MTN (Medium Term Note), de la Bursa din Luxemburg, din care, conform ultimelor informaţii existente, România a împrumutat peste 22 miliarde euro. Am fi putut să nu împrumutăm aceşti bani dacă am fi colectat mai bine TVA. Ori am fi putut să-i împrumutăm, dar pentru investiţii, nu pentru plata salariilor şi a pensiilor.

Contractul pentru împrumutul MTN are o clauză esenţială pentru România, în contextul actual. Dacă serviciul datoriei (adică rata datoriei la MTN pe un an) nu este plătit, toată datoria actuală, de peste 22 miliarde euro, devine scadentă. Probabil că această evoluţie ar duce România la faliment, pentru că ţara nu poate plăti dintr-o dată 22 miliarde euro.

Care este secretul Bulgariei sau al Ungariei? – se întreabă Ana Maria Domşa, având în vedere că măsurile aplicate de către autoritățile fiscale române, inclusiv aceea de a reduce cota de TVA de la 24% la 19%, nu au avut impactul așteptat asupra procentajului de colectare a TVA în România.

Gabriel Biriş răspunde simplu: „Nu poţi să pui lupii paznici şi să te aştepţi să nu mănânce oile“.

Comentarii

loading...