Proiectul Legii salarizării bugetarilor nemulţumeşte şi antagonizează la maximum această categorie de români. Dacă, indiferent de păstrarea sau schimbarea majorităţii de guvernare, legea va ajunge la Cotroceni, la promulgare, cei nemulţumiţi acum vor amplifica protestele.
Pe 6 iunie a.c., presa a consemnat ieşirea nervoasă a unui lider sindical al poliţiştilor, Dumitru Coarnă, iar lucrările Comisiei de Muncă au fost întrerupte de ieşirea sa nervoasă. “O să închidem ţara asta şi plecăm. Rămâneţi singuri în Parlament! V-aţi bătut joc de noi (…) Asta e o lege de rahat! (…) Ori închidem, ori protestăm; o să coboare Olguţa Vasilescu cu paraşuta la situaţii de urgen-ţă”, a strigat sindicalistul.
Au protestat legiştii şi anatomopatologii
Pe 8 iunie au manifestat legiştii şi anatomopatologii. Aceştia cer sporuri pentru “cumul de noxe biologice deosebit de periculoase” şi risc de contaminare cu “HIV, SIDA, TBC, hepatită cu poten-ţial cancerigen, noxe chimice, prin folosirea numai a agenţilor chimici cancerigeni absolut necesari prelucrării pieselor operatorii şi îmbălsămării cadavrelor, dintre care formolul declarat de OMS ca agent cancerigen grad I, interzis a lucra omul cu el, dar care e singura substanţă ce fixează ţesuturile umane”, conform Gabrielei Lică, din Federaţia Sindicatelor Medicilor Anatomo-Patologi din România, citată de News.ro.
Profesorii au încercat o grevă în timpul bacalaureatului. Ei sunt nemulţumiţi “de poziţionarea salariaţilor din învăţământ în partea inferioară a grilei de salarizare, de neacordarea majorării de 20%”, de “lipsa (…) sumelor pentru plata sentinţelor judecătoreşti”, a lipsei posibilităţii “pensionării cadrelor didactice cu trei ani înainte de împlinirea vârstei fără diminuarea cuantumului pensiei”, dar şi de „modul de calcul abuziv al drepturilor salariale suplimentare”, au explicatNews.ro surse sindicale.
Liderii sindicali ai bugetarilor au mai cerut ca amânarea creşterilor salariale să se aplice tuturor bugetarilor, inclusiv pentru aleşi.
FNS ASPC ProAsist, care reprezintă bugetarii din direc-ţiile de asistenţă socială şi a copilului, a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legea salarizării. Organismele de tip DGASPC sunt subordonate consiliilor judeţene şi nu sunt bani destui, pe măsura promisiunilor electorale ale PSD. Aşa că actul normativ le-a lăsat CJ libertatea de a mări salariile micşorând numărul de personal. Şi FSLI (Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ), şi Cartel ALFA cer preşedintelui retrimiterea actului normativ Legislativului.
Muzeografii, în stradă
Pe 20 mai, 50 de muzeografi au protestat, vizavi de Muzeul Naţional de Istorie, cu umbrele, pancarte şi tricouri albe inscripţionate cu textul ”Exist! Muzeele nu sunt cultură de rangul trei”. În domeniul Culturii, a spus Decebal Vleja, coeficienţii de salarizare sunt foarte mici – cel mai mare coeficient fiind de 2,13. ”În rest, toţi ceilalţi depăşesc cu puţin 1”. Liderul sindical a promis că aceasta e numai o primă formă de protest.
650 de primării sau consilii judeţene şi-au întrerupt miercuri, 24 mai, activitatea între orele 8.00 – 13.00. Motivul: în proiectul Legii salarizării nu există o grilă pentru angajaţii din Administraţia Publică. “Actuala forţă politică sfidează Constituţia”, a declarat Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, citat de Profit.ro.
În aceeaşi zi, liderul BNS, Dumitru Costin, declara că Legea salarizării “rămâne unitară doar în titlu”, iar sindicaliştii iau în calcul inclusiv declanşarea unor acţiuni pe linie juridică. E de notorietate aserţiunea liderilor sindicali, ce numesc actul normativ “Legea unitară a salarizării neunitare”.
Mişcarea e mai amplă. Proteste au fost în instituţii din Călăraşi, Vaslui, Iaşi şi Argeş. Surse oficiale Cartel Alfa Constanţa au declarat News.ro că angajaţii din cele 70 de primării şi CJ au declanşat greva japoneză.
La fel, în Primăria Timişoara şi 13 localităţi timişene. IT-iştii şi grefierii sunt nemulţumiţi de nivelul salariilor. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi-a exprimat solidaritatea cu aceştia. Ei au şi protestat pe 30 mai. Această categorie de salarii ar trebui să scadă cu până la 50% de la 1 ianuarie 2018.
Protestele au şi început de luni, 29 mai, conform liderului Projust, Ştefania Teleman, citat de News.ro. Asociaţia Procurorilor din România îi cere preşedintelui Iohannis să nu promulge legea, pentru că salariile procurorilor sunt mai mici decât ale judecătorilor. Procurorii susţin demersul CSM, care cere retrimiterea actului normativ în Parlament.
Medicii de familie cer salarii mai mici
Un medic de familie i-a scris preşedintelui Iohannis, arătând că legea se amestecă într-un domeniu privat. “Suntem singura profesie liberală care funcţionează în sistem privat căreia statul îi impune salariu obligatoriu angajaţilor săi (…) Dacă impui un salariu pentru asistentă, trebuie să ai în vedere şi venitul corespunzător al medicului! Ori, salariul mediu brut al unei asistente, din grila, este 4.444 lei (…) Din ce vor susține medicii de familie această obligativitate impusă de Legea salarizării? Ce se va întâmpla cu cabinetele de medicină de familie? Vor funcţiona doar pentru salariul asistentei şi cheltuieli de funcţionare?”, a scris Cătălin Petrencic, medic de familie într-o comună. Mesajul său a fost susţinut de către Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF).
Petrenciuc a arătat că în 1999 erau 14.000 de medici de familie, iar acum sunt 11.200. Din 2004 au ieşit din sistem 11,5% cabinete. Media de vârsta a medicilor este de peste 55 de ani, iar peste 400 de localităţi din ţară duc lipsă a peste 500 medici de familie.
