In cadrul unui proiect-pilot finantat de Balkan Trust for Democracy, Grupul de Economie Aplicata (GEA) a realizat si calculat in premiera un indice de europenitate pentru municipiile resedinta de judet.
Proiectul a urmarit sa identifice gradul de pregatire pentru aderarea la UE al oraselor romanesti. Au fost selectate patru municipii resedinta de judet: Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara – fiecare reprezentand cate o regiune de dezvoltare. Indicele a fost calculat trimestrial, acoperind perioada aprilie-decembrie 2005. "Scopul acestui indice nu este acela de a da note si a de a face clasamen-te, ci de a constientiza atat autorita-tile locale, cat si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE – si implicit cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului, si nu este ceva abstract – dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim”, a declarat Liviu Voinea, directorul GEA.
Principalele concluzii ale Indicelui de Europenitate, calculat trimes-trial pentru municipiile Cluj, Constanta, Iasi si Timisoara, sunt:
– Timisoara inregistreaza cel mai ridicat indice de europenitate dintre municipiile analizate. Ea este urmata de Cluj si Constanta (cele doua au valori apropiate, cu mici variatii) si Iasi.
– Pe parcursul anului 2005, municipiile Timisoara si Iasi au inregistrat ritmul cel mai ridicat de "europenizare”, adica cele mai mari ritmuri de crestere a indicelui de europenitate.
– Constanta sta cel mai bine la subindicatorul administrativ, datorita numarului mare de angajati in departamentul de integrare europeana in administratia locala si numarului de acorduri de infratire cu orase europene.
– Timisoara sta cel mai bine la subindicatorul economic, datorita investitiilor masive de capital strain.
– Timisoara si Clujul stau cel mai bine la indicatorul sociocultural, datorita capacitatii ONG-urilor locale de atragere a fondurilor europene.
– Subindicatorul sociocultural este cel mai compact, cu performante asemanatoare intre cele 4 municipii analizate.
– Subindicatorul administrativ este singurul la care toate municipiile analizate au facut progrese in cursul anului 2005.
– Se observa ca diferenta intre municipii in ce priveste gradul acestora de europenitate provine in principal de la subindicatorul economic.
– Toate cele patru municipii analizate si-au imbunatatit valoarea indicelui de europenitate intre capetele intervalului de timp analizat.
Indicele a fost realizat de o echipa multidisciplinara a GEA, formata din: conf. univ. dr. Liviu Voinea si Laura Simionescu – cercetatori; prof. univ. dr. Daniel Daianu, prof. univ. dr. Dumitru Sandu si prof. univ. dr. Gheorghe Oprescu – consultanti.
