Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Romanii au prins gustul imprumuturilor, dar uita sa plateasca

Valoarea restantelor la imprumuturile acordate de banci populatiei care au depasit perioada de 30 de zile totaliza la finele lunii februarie 187 milioane de lei noi (1.870 miliarde de lei vechi), din care 160 milioane de lei noi (1.600 miliarde ...

Share

Dana Dobre 0 comentarii

17.03.2006 - 00:00
Valoarea restantelor la imprumuturile acordate de banci populatiei care au depasit perioada de 30 de zile totaliza la finele lunii februarie 187 milioane de lei noi (1.870 miliarde de lei vechi), din care 160 milioane de lei noi (1.600 miliarde de lei vechi) reprezentau datorii aferente creditelor de consum, a declarat Serban Epure, directorul general al Biroului de Credit.
In prezent 95% din bancile care acorda imprumuturi populatiei, patru societati de credit de consum si o societate de leasing transmit raportari negative catre Biroul de Credit. Adica despre intarzierile mai mari de 30 de zile la plata ratelor.

Atentie, au inceput raportarile pozitive!

Dintre institutiile care raporteaza, patru banci si o societate de leasing furnizeaza biroului si informatii pozitive, respectiv numele tuturor clientilor care beneficiaza de finantari, chiar din momentul semnarii contractelor de imprumut. Pe langa formularul de acord de verificare a Biroului de Credit, clientul semneaza si unul prin care permite bancii sa-i transmita datele personale catre aceeasi institutie care, la randul sau, le stocheaza pe toata perioada de derulare a imprumutului, chiar daca nu au loc incidente de plata. Epure nu a precizat care sunt institutiile de la care se primesc informatii pozitive, dar a subliniat ca raportarile bancilor si activitatea biroului sunt in deplina concordanta cu prevederile Legii 677/2001, care reglementeaza transmiterea, prelucrarea si stocarea datelor cu caracter personal.

Responsabilitatea le revine bancilor

Cea mai mica restanta raportata la Biroul de Credit are o valoare de 1 leu (10.000 de lei vechi), iar cea mai mare este de aproape 200.000 de dolari, 587.000 de lei in echivalent, ceea ce reprezinta aproape o treime din totalul intarzierilor la plata. Reprezentantii mai multor banci sunt de parere ca ar trebui introdusa o limita minima de raportare. Cu alte cuvinte, sumele mici, care de multe ori au ca motiv de intarziere lipsa de comunicare dintre client si banca, sa nu mai fie transmise catre birou. Insa aceasta hotarare ar trebui sa fie agreata de toate bancile.
"Parerile sunt impartite, sunt argumente pro si contra. Unele banci considera ca daca exista o datorie, indiferent cat de mica, trebuie raportata. De altfel, bancile sunt cele care decid atat raportarea catre birou, cat si daca acorda sau nu cuiva un credit", a declarat Serban Epure. El a subliniat ca piata de retail din Romania si comportamentul financiar al oamenilor trebuie sa se maturizeze si este "normal ca biroul sa primeasca astfel de informatii (n.r. - despre sume foarte mici)". Pe de alta parte, faptul ca un client nu mai primeste credit pentru ca figureaza cu o restanta insignifianta nu este problema Biroului de Credit. S-au intalnit situatii in care, pentru o restanta de peste 60 de zile, dar cu o valoare de sub 100.000 lei vechi, unii oameni nu au mai primit imprumuturi.

Bancile romanesti, mult mai riguroase in raportari

Biroul de Credit nu este o institutie proprie Romaniei. Aceasta entitate a aparut destul de tarziu la noi si numai dupa ce piata creditelor pentru populatie a inceput sa se dezvolte foarte rapid. In Ungaria functioneaza o institutie similara - BIS Ltd (Interbank Informatics Service) - detinuta de toate bancile din piata locala. Fiecare banca trimite catre acest sistem informatii despre clientii care au intarziat la plata ratelor mai mult de 90 de zile si doar in cazul in care suma totala a creditului este mai mare decat salariul minim, care are o valoare de 54.000 de forinti (216 euro). In Austria exista o entitate fondata in 1870 - Austrian Kreditschutzverband KSV 1870 -, detinuta de peste 20.000 de institutii financiare. De regula, datele clientului sunt remise catre KSV 1870 in momentul semnarii contractului de credit. Informatia despre clientul respectiv este actualizata in cazul intarzierii la plata. Erste Bank, de exemplu, considera ca un client are grad mare de risc numai daca acesta intarzie cu plata mai mult de 80 de zile, interval in care banca ii trimite trei scrisori de atentionare. Limita minima, din punct de vedere tehnic, al unui debit raportat este de 1 euro, dar in practica sunt raportate restantele mai mari de 5 euro. In Roma-nia, scrisorile de atentionare a clientilor lipsesc aproape cu desavarsire, iar atunci cand sosesc deja e prea tarziu - titularul creditului este deja in baza de date a Biroului de Credit, precum si in cea a Centralei Riscurilor Bancare. Bancile din Romania s-au protejat foarte bine impotriva clientilor, pornind de la premisa ca oricare dintre acestia poate fi rau-platnic. Clientii insa, si vorbim aici despre cei bun-platnici, daca dintr-o eroare a bancii finantatoare au ajuns sa figureze ca restantieri, au mult de alergat pentru a-si dovedi buna-credinta. Tot clientii sunt cei care platesc le bancilor bani grei pentru tot felul de comisioane - de administrare a riscului, de retragere a creditului, de analiza dosar, de urmarire a riscului si multe, multe altele. Pentru cat platesc bancile ar trebui sa verifice constiincios daca cel raportat este vinovat sau greseala se afla undeva prin gradina proprie.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...