E o situatie paradoxala: suntem ingroziti de multimea de bani care ar putea intra in tara. Cifra asta de noua milioane euro care trebuie cheltuita zilnic este fluturata ca o grava amenintare si este, intr-adevar, o amenintare, si anume o amenintare serioasa la linistea noastra, la lenea noastra.
Din pacate, experienta de pana acum Ð acea incapacitate de a absorbi fondurile PHARE sau SAPARD Ð nu este un motiv de optimism. Daca as vrea sa fiu rau, as spune ca tocmai incapacitatea aceasta ne face mai acceptabili pentru admiterea in UE. Constiinta faptului ca nu vom putea folosi toti banii Ð care in felul acesta se vor intoarce la bugetul Comunitatii Europene Ð ii face pe decidentii politici din UE mai toleranti cu neajunsurile noastre Ð in speta cu asa-numitele “stegulete rosii si galbene”.
Consider intrarea virtuala a acestor bani cea mai mare provocare a administratiei centrale si locale de la 1991 incoace, cand prin votarea Constitutiei s-au pus bazele tinerei noastre democratii. Pentru ca absorbtia acestor bani nu inseamna numai existenta unor proiecte viabile si a cofinantarii, ci si functionarea eficienta a unor mecanisme si institutii specifice economiei de piata. Ni se pun aici niste intrebari de principiu la care trebuie sa gasim un raspuns cat mai repede:
Suntem capabili de o viziune pe termen lung?
Suntem capabili de o viziune integratoare?
Suntem capabili sa ne unim in jurul unor proiecte majore?
Suntem capabili sa gestionam in mod onest o suma mare de bani?
Ingrijorata, la randul sau, de faptul ca Uniunea Europeana acorda tarii noastre sute de milioane de euro nerambursabili, iar noi nu suntem in stare sa cheltuim nici macar 40% din aceste sume, Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) va face tot posibilul pentru a sprijini gasirea acelor raspunsuri care, pana la urma, vor insemna dislocarea Romaniei din sfera unor habitudini indragite, dar paguboase:
CCIR va organiza intalniri consultative intre reprezentantii comunitatii de afaceri si cei ai partidelor, ai societatii civile, ai presei si ai administratiei locale pentru a discuta despre directiile strategice in utilizarea fondurilor comunitare;
Deoarece credem ca implicarea bancilor in procesul de consiliere si implementare a proiectelor finantate cu fonduri europene este foarte importanta, CCIR va sustine parteneriatul dintre sistemul bancar si institutiile care gestioneaza fondurile europene;
Domeniile de finantare variaza, de la investitii in productie pana la servicii sociale. Teoretic, oricine poate gasi un program care “sa i se potriveasca”, iar CCIR se va implica direct in sprijinirea membrilor comunitatii de afaceri in demersul de identificare a zonelor lor de interes;
CCIR va furniza mediului de afaceri informatiile legate de procedurile si metodologiile de accesare a fondurilor. In acest sens, CCIR isi propune sa organizeze cursuri de instruire a membrilor sistemului cameral in managementul de proiecte eligibile pentru accesarea fondurilor structurale. Se vor avea in vedere cursuri de “formare a formatorilor” sau seminare in cadrul carora se vor clarifica subiecte privind tipurile si adresabilitatea fondurilor structurale, precum si rolul pe care il pot avea Camerele de Comert in procesul de accesare a acestor fonduri: beneficiare de program, furnizoare de servicii de consultanta pe langa societatile comerciale, unitati de implementare, membri in comitetul de monitorizare a programelor etc.;
CCIR a demonstrat deja ca este pregatita sa se implice in problematica deloc simpla a fondurilor europene, organizand, de pilda, in noiembrie 2005, Forumul Consultativ pe tema “Programul Operational Regional (POR) 2007-2013”, care a abordat aspecte vizand prezentarea si implementarea acestui program;
CCIR participa deja la programul ROCA (Reteaua Organizatiilor de Consultanta in Afaceri), program care isi propune sa faciliteze dezvoltarea IMM-urilor nu numai in plan regional, ci si in plan national si european, prin intermediul membrilor retelei din celelalte regiuni si al contactelor la nivelul Uniunii Europene.
Romania trebuie smulsa din sfera unor habitudini indragite, dar paguboase
