Romania, ca o blana de leopard

Pentru tarile candidate la Uniunea Europeana, restructurarea teritoriala in regiuni de dezvoltare reprezinta unul dintre standardele europene care trebuie indeplinite pentru a avea acces la fondurile structurale, ce vor inlocui fondurile PHARE, ...

Share

Rodica Daniciuc 0 comentarii

24.07.2006 - 00:00
Pentru tarile candidate la Uniunea Europeana, restructurarea teritoriala in regiuni de dezvoltare reprezinta unul dintre standardele europene care trebuie indeplinite pentru a avea acces la fondurile structurale, ce vor inlocui fondurile PHARE, ISPA, SAPARD. Dupa aderare, o mare parte din bani nu vor mai veni la nivel de tara, ci la nivel de regiune, pe baza de programe.

Inca din 1998, teritoriul Romaniei a fost impartit in opt regiuni de dezvoltare economica, fara ca acestea sa fie unitati administrativ-teritoriale. Rolul lor este ca prin masuri luate in parteneriat public si/sau privat sa duca la cresterea economica si sa ajute Romania sa adere la Uniunea Europeana. Regiunile ar trebui sa permita Romaniei absorbtia fondurilor europene in perioada pre-aderare si post-aderare si, prin aceasta, incurajarea investitiilor in sectorul privat, angajarea permanenta in procesul de restructurare industriala, crearea de noi locuri de munca si imbunatatirea nivelului de trai. Contributia la buget a regiunilor prin impozite Ð pe profit, pe salarii, impozite directe Ð este direct proportionala cu dezvoltarea economica a acestor regiuni. Intre cea mai dezvoltata regiune Ð Bucuresti-Ilfov, si cea mai saraca Ð Regiunea de Nord-Est, diferenta a crescut de trei ori de la infiintarea lor. Pe scurt, regiunile din partea de vest a tarii au avut evolutii economice si sociale pozitive, lasandu-le in urma pe cele din est si sud-est. Acestea inregistreaza cel mai scazut PIB pe locuitor din UE si din tarile candidate. Dupa cum se observa, exista mari decalaje intre gradul de dezvoltare a celor opt regiuni. Mai mult decat atat, si in cadrul unei regiuni sunt diferente de dezvoltare, care ne determina sa afirmam ca, de fapt, harta dezvoltarii Romaniei seamana cu o blana de leopard. Sa vedem care este situatia acestor opt regiuni.
Regiunea Nord-Est este formata din judetele Iasi, Botosani, Neamt, Suceava, Bacau si Vaslui. Este si cea mai saraca regiune din tara. Ea contribuie cu 15,2 la suta la ocuparea fortei de munca a tarii si detine, in acelasi timp, cea mai ridicata participare la ocuparea in agricultura, 42,4 la suta.
In anul 2005, in aceasta regiune s-au inregistrat castiguri salariale semnificativ sub media nationala, cu 10,3 la suta, fiind cele mai mici din tara. Regiunea a inregistrat cel mai ridicat nivel al somajului in anul 2005, de 5,9 la suta, peste media nationala.

Apropierea de granita vestica dinamizeaza economia

Regiunea de dezvoltare Vest are in componenta judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. In 2005, industria si constructiile au detinut in regiune 34,7 la suta din totalul ocuparii in domeniu. Ponderea populatiei ocupate in sfera serviciilor a fost de 41,8 la suta, depasind media de la nivel national. Tot in 2005, numarul mediu de salariati a inregistrat cresteri de 3 la suta, peste media nationala - 2,9 la suta. Regiunea Vest a inregistrat o crestere a populatiei ocupate de 0,7 la suta la sfarsitul anului 2005, zona fiind avantajata de pozitia mai apropiata de pietele occidentale.
Conform previziunilor, pana in 2008 numarul de salariati se va majora cu 7,3 la suta, peste media la nivel national. La nivelul anului 2008, sunt previzionate scaderi ale ratei somajului de 5 la suta. Pentru perioada 2006-2008, au fost prognozate cresteri ale castigului salarial mediu net de 40 la suta, peste media nationala.

Maramuresenii se lauda cu cel mai mic somaj

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, formata din judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj, a inregistrat castiguri salariale semnificativ sub media nationala cu 6,5 la suta. Pana in 2008, numarul de salariati se va majora cu 6,6 la suta, peste media la nivel national. Industria si constructiile detin 30,3 la suta. In regiunea Nord-Vest au fost prevazute cele mai importante scaderi atat ale numarului de someri inregistrati, minus 8 la suta, cat si ale ratei somajului real, peste media nationala, respectiv 18 la suta.

In regiunea Centru, sfera serviciilor este bine reprezentata

In regiunea Centru intra judetele Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov. Industria si constructiile au detinut in aceasta regiune 35 la suta din totalul ocuparii in 2005. Ponderea populatiei ocupate in sfera serviciilor este de 38,6 la suta, depasind media de la nivel national. In Centru au fost inregistrate castiguri salariale semnificativ sub media nationala, cu 8,2 la suta. Pana in 2008, numarul de salariati are cresteri estimate sub media nationala. Nu au fost estimate nici cresteri importante ale castigului salarial real, respectiv peste media nationala.

O zona dens populata, dar putin dinamica

Regiunea Sud-Est, formata din judetele Vrancea, Galati, Braila, Tulcea, Buzau si Constanta, este destul de dens populata, numai judetul Constanta contribuind cu 715.151 locuitori, locul patru pe tara. Pana in 2008, numarul de salariati are cresteri estimate sub media nationala. Pentru regiunea Sud-Est nu au fost estimate cresteri importante ale castigului salarial real, respectiv peste media nationala.

Cea mai numeroasa populatie pe cont propriu

Regiunea Sud-Muntenia, cu judetele Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman, este o zona cu multi locuitori. Pana in 2008, numarul de salariati pentru aceasta zona are cresteri estimate sub media nationala. Pentru regiunea Sud-Muntenia nu au fost estimate cresteri importante ale castigului salarial real, respectiv peste media nationala. Dezvoltarea turismului, in special a celui rural, ocupa un loc distinct in cadrul politicilor regionale si se refera la echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural, stimularea initiativelor locale, pastrarea patrimoniului spritual si cultural.

Ilfovenii se dau tari in servicii

Regiunea Bucuresti-Ilfov este singura din tara in care serviciile genereaza cele mai importante locuri de munca, ajungand la 63,4 la suta din ocuparea totala in acest domeniu a regiunii. Industria si constructiile detineau in 2005 un procent de 31,9 la suta. In acelasi an, doar doua regiuni au avut castiguri salariale peste media nationala, una dintre ele fiind Bucuresti, cu 23,4 la suta. Bucurestiul a inregistrat o crestere a populatiei ocupate de 3,3 la suta la sfarsitul anului 2005. Cel mai scazut nivel al somajului in 2005 a fost inregistrat tot in regiunea Bucuresti, 2,8 la suta. Pana in 2008, pentru regiunea Bucuresti este estimata o crestere a numarului de salariati cu 14,9 la suta, peste media la nivel national. La nivelul anului 2008, in regiunea Bucuresti a fost estimata cea mai importanta scadere a ratei somajului, 2,2 la suta. Pentru perioada 2006-2008 au fost prognozate cresteri ale castigului salarial mediu net de 34,4 la suta.

Oltenii, locul doi pe tara la castiguri salariale

Regiunea Sud-Vest Oltenia, compusa din judetele Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt si Dolj, a fost in anul 2005 cea de-a doua regiune cu castiguri salariale peste media nationala cu 0,3 la suta. Pana in 2008, numarul de salariati are cresteri estimate sub media nationala. La nivelul anului 2008, in regiunea Sud-Vest au fost prevazute cele mai importante scaderi atat ale numarului de someri inregistrati, minus 8 la suta, cat si ale ratei somajului. Pentru regiunea Sud-Vest nu au fost estimate cresteri importante ale castigului salarial real, respectiv peste media nationala.

Citește totul despre:

Comentarii