Parcul National Retezat este asaltat de turisti in fiecare an. In locurile de campare, special amenajate, sunt amplasate zeci de corturi. Pe traseele montane, grupuri de persoane se intersecteaza de parca s-ar plimba pe aleile unei gradini publice.
Langa Poiana Pelegii, la capatul drumului forestier care patrunde in inima Muntilor Retezat, sunt parcate, la sfarsit de saptamana mai ales, zeci de autoturisme din toate colturile Europei.
In Poiana Pelegii, la Cabana Pietrele sau pe malul lacului Bucura pot fi auzite aproape “toate limbile pamantului”. Retezatul este unul dintre cele mai spectaculoase masive montane din Carpati. Crestele sale ascutite, oglindite in zecile de lacuri glaciare, reprezinta o atractie si o provocare in acelasi timp pentru iubitorii muntelui. Portile Retezatului de Nord, cel mai accesibil loc de plecare in traseele montane, se deschid din trei puncte: Valea Raul Mare de la Cabana Gura Zlata, Carnic de la Cabana Pietrele si Rausor.
“Un munte unic”
Indiferent de anotimp, Retezatul are ceva spectaculos in privelistile remarcabile care se deschid in fata calatorului ajuns aici pe poteci stramte, ce serpuiesc de-a lungul paraurilor si torentelor care coboara din munte. In zilele senine si in special iarna, de pe vaile Stanisoara si Pietrele se zaresc in zare, spre nord, Muntii Apuseni, cu Varful Biharia si Platoul Gaina. Inaintea lor serpuieste Valea Muresului, iar petele de culoare aparute pe cer definesc locul unde ar trebui sa se gaseasca orasele. Frumusetea piscurilor ascutite ale Retezatului, a vailor salbatice, a seilor ce unesc varfurile este inegalabila.
Parcul National, membru al organizatiei "Pan Park”
Necesitatea protejarii faunei si a florei bogate din acest colt de rai a determinat transformarea, in 1953, a fostului fond de vanatoare al Casei Regale in Parcul National Retezat. In prezent, acesta se intinde pe 38.047 hectare si este alcatuit din Rezervatia Stiintifica Gemenele (1.630 hectare) – zona cu protectie stricta, cu regim special de conservare si zone-tampon.
Rezervatia stiintifica “Gemenele – Taul Negru” este destinata exclusiv cercetarii stiintifice. Numele ariei protejate este dat de doua lacuri, deosebit de frumoase, situate pe teritoriul rezervatiei. Accesul in rezervatie se face prin Gura Zlata spre casa-laborator "Gemenele”, cu aprobarea Academiei Romane, forul tutelar al rezervatiei. Zona este inchisa in partea de nord de varfurile Zanoaga, Judele, Bucura si Retezat. Aici nu se desfasoara activitati turistice sau industriale. In zonele cu regim special de conservare nu este permisa exploatarea padurilor, dar sunt acceptate pasunatul traditional si turismul, cu anumite restrictii privind camparea, care este permisa doar in zone desemnate special.
Focul trebuie sa fie aprins numai in vetre special amenajate. Zonele-tampon sunt cele cuprinse intre limita parcului si cele ale locurilor cu regim special de conservare. Aici este permisa exploatarea durabila a resurselor naturale, ca si exploatarea padurii, pasunatul, recoltarea ciupercilor si a fructelor de padure.
Lacuri glaciare, pesteri, animale si plante rare
In cea mai mare parte, masivul este alcatuit din roci cristaline, cu exceptia partii de sud, numita si Retezatul Mic, care este format din calcare. In aceasta parte a masivului, cu acces din Valea Jiului spre Campul lui Neag si Campusel, se gasesc numeroase formatiuni carstice, dintre care cea mai cunoscuta si inedita este Pestera cu Corali de la Campusel.
Masivul Retezat cuprinde peste 80 de lacuri, dintre care cel mai intins este Bucura – 8,86 hectare, iar cel mai adanc, Zanoaga – 29 metri. Motivul pentru care Retezatul a fost decretat parc national, primul de acest fel din tara, este flora deosebit de bogata existenta aici.
Astfel, in masivul Retezat se gasesc peste 1.190 de specii de plante superioare din cele peste 3.450 cunoscute in Romania. O importanta mare o au cele 130 de plante rare sau vulnerabile. Dintre acestea, in zona alpina pot fi admirate nu mai putin de cinci specii de gentiana, floare de colt, jneapan si zambru. Totodata, in Parcul National se gasesc 54 de habitate, de la pasuni alpine, stancarii si paduri, pana la habitate acvatice. Padurile, multe dintre ele virgine, acopera peste 49 la suta din suprafata parcului. Cele mai raspandite specii de arbori sunt: fagul, molidul, jneapanul, mesteacanul, aninul, ulmul, scorusul de munte. In zona traiesc aproximativ 50 de specii de mamifere, ceea ce reprezinta aproape 20 la suta dintre mamiferele terestre ale Europei. Aici se gasesc populatii mari de erbivore mari, precum: capra neagra, cerbul carpatin, caprioara, precum si carnivore mari: lupul, ursul brun sau rasul. Raurile din Retezat sunt populate cu vidre, care se hranesc cu resursele importante de peste ale Retezatului. Marmotele – un alt mamifer interesant – au fost introduse acum 30 de ani in zona alpina a parcului si pot fi zarite destul de des printre stanci si grohotis. Pasarile sunt, la randul lor, foarte bine reprezentate in parc. Din cele 370 de specii intalnite in Romania, 180 sunt si in Retezat. Dintre acestea, se pot vedea specii rare, cum ar fi acvila de munte, buha, barza neagra sau ciocanitoarea cu trei degete.
“Retezatul este un munte unic in Europa. Nicaieri nu gasesti o asemenea armonie intre crestele ascutite si vaile cu lacuri glaciare. Aici ma simt mai aproape de eternitate”, a povestit Johan Wimsneider, un turist elvetian indragostit de munte.
