Titularii creditelor în valute care s-au apreciat cu peste 50% faţă de leu de la momentul semnării creditului ar putea beneficia de conversia acestor credite în monedă naţională, în condiţii avantajoase.
Guvernul a discutat ieri, în primă lectură, un proiect de lege referitor la conversia creditelor din valută în lei, proiect care prevede anumite facilităţi acordate titularilor de credite.
Potrivit proiectului, băncile vor acorda un discount de 15% din valoarea în lei după conversia împrumutului, pe care statul îl va garanta în proporţie de 50%, au declarat surse guvernamentale.
Adoptarea măsurilor urma să fie făcută iniţial printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă privind programul de protecţie a populaţiei împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naţionale asociate expunerii la creditele în valută. Ordonanţa de urgenţă a fost transformată în proiect de lege, care urmează să fie discutat în Parlament.
Proiectul se aplică în cazul valutelor care s-au apreciat cu peste 50% faţă de leu de la momentul acordării creditului.
Băncile ar urma să acorde un discount de 15% din valoarea în lei după conversie, iar creditul să fie garantat în proporţie de 50% de către stat. Potrivit acestora, băncile şi-au dat acordul de principiu pe proiectul de lege şi se aşteaptă şi acordul BNR. În practică nu este însă simplu să aplici prevederile şi apar costuri suplimentare, avertiza recent Asociaţia Română a Băncilor (ARB). Potrivit bancherilor, operaţiunea presupune costuri suplimentare datorate de debitori către terţi, şi nu către bancă.
„Trebuie ţinut însă cont de faptul că o eventuală conversie a creditului în altă valută impune atât adiţionarea contractului de ipotecă imobiliară, cât şi reînregistrarea garanţiei de tip ipotecă mobiliară înscrisă la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM) la noua valoare şi valută a creditului, iar acest lucru presupune costuri, care nu le revin băncilor, ci sunt datorate de client notarului şi operatorului de arhivă, evaluatorului“, se precizează într-o scrisoare publică a ARB.
Astfel, potrivit unei anexe a documentului, costurile către terţi vizează evaluarea imobilului adus în garanţie în cazul a 7 instituţii de credit din 16, taxe notariale (la 10 bănci), înscrierea la AEGRM şi Agenţia de Cadastru în majoritatea cazurilor, precum şi poliţă de asigurare (7 bănci).
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a anunţat însă în toamna trecută că operaţiunea de conversie, specifică soluţiilor de restructurare, nu necesită garanţii (colaterale) suplimentare în cazul băncilor membre. Totodată, acestea nu percep costuri pentru reînregistrarea garanţiilor existente, singurele costuri asociate fiind cele achitate de clienţi către terţi.
