Președintele, solicitat să conteste legea dării în plată

Asociaţia Română a Băncilor i-a trimis lui Klaus Iohannis o scrisoare prin care îi cere să sesizeze Curtea Constituţională, documentul fiind transmis şi Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor.

Share

Denisa Marin 0 comentarii

Actualizat: 21.04.2016 - 22:20

Asociaţia Română a Băncilor i-a trimis lui Klaus Iohannis o scrisoare prin care îi cere să sesizeze Curtea Constituţională, documentul fiind transmis şi Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor.

Reprezentanţii băncilor îi adresează preşedintelui rugămintea în virtutea prerogativelor pe care le are, menţionând că la baza acestui demers stau numeroase argumente, „în sensul că legea, în forma adoptată, aduce atingere drepturilor constituţionale ale tuturor instituţiilor de credit şi membre ale ARB”, se arată în scrisoare. “În viziunea comunităţii bancare legea este neconstituţională din multiple perspective care, ţin de incompatibilitatea legii cu Constituţia, încălcări ale principiului neretroactivităţii, ale principiului previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale (ale principiului libertăţii economice şi ale principiului garantării proprietăţii), dar şi de antinomiile legii cu dreptul civil şi dreptul comun de procedură”, arată Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

Comunitatea bancară mai precizează că, prin schimbarea bunului din garanţie ca mijloc de plată cu efect liberatoriu, va trebui verificat dacă nu se încalcă principiul securităţii juridice, aspect sancţionat în repetate rânduri de Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene.

Războiul continuă

Reprezentanţii băncilor din România susţin că au luat act de aprobarea Legii privind darea în plată de către Parlament, însă avertizează cu privire la impactul negativ pe care acest act normativ îl va avea asupra economiei în ansamblul său, “aşa cum pentru prima oară s-a considerat de către Banca Naţională a României în sensul identificării unui risc sistemic sever determinat de cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar”. Asociaţia Română a Băncilor menţionează că mesaje similare au fost transmise şi de către Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internaţional, etc.

“Există interpretări clare ale industriei financiare, ale Preşedinţiei şi Guvernului României, Băncii Centrale Europene şi ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la posibilele elemente de neconstituţionalitate şi de hazard moral. Aceste elemente de neconstituţionalitate, împreună cu modificarea sau afectarea contractelor încheiate legal cu băncile în trecut, vor fi luate în considerare de către instituţiile de credit cu privire la modul în care vor reacţiona la impactul acestei legi”, se arată în comunicat, citat de Agerpres.

La rândul său, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) solicită “cu toată responsabilitatea” instituţiilor abilitate să-şi exercite prerogativele şi să sesizeze Curtea Constituţională a României în legătură cu această lege, în vederea verificării constituţionalităţii acesteia.  “Atât Guvernul României, în punctul de vedere emis cu privire la lege transmis Camerei Deputaţilor, cât şi Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii au sesizat deja în mod formal o serie de aspecte de neconstituţionalite a legii precum încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile (prin aplicarea mecanismului dării în plată contractelor în curs de derulare, dar şi asupra procedurilor de executare deja începute/finalizate), încălcarea dreptului de proprietate privată (prin privarea forţată a instituţiilor de credit de bunurile proprii - drepturile de creanţă), discriminarea creditorului ipotecar în raport cu alţi creditori”, se arată în comunicatul CPBR.

Reprezentanţii băncilor subliniază că toate aceste aspecte de neconstituţionalitate sesizate în mod repetat atât de către comunitatea bancară, cât şi de instituţiile menţionate au fost ignorate de către Parlamentul României şi “subzistă ca atare în forma finală a legii adoptată de către Parlament”.  

Alternativa ar fi falimentul personal

Devansarea cu şapte luni a termenului de intrare în vigoare a legii privind insolvenţa persoanelor fizice va ajuta debitorii de bună-credinţă să se redreseze din punct de vedere financiar, crede Asociaţia Română a Băncilor. “ARB salută decizia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor care ar putea conduce la intrarea în vigoare mai devreme cu şapte luni a Legii 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, termenul propus fiind de 1 iunie 2016, potrivit informaţiilor cuprinse în comunicatul de presă postat pe site-ul Camerei Deputaţilor. Debitorii de bună-credinţă care întâmpină dificultăţi financiare pot opta pentru instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situaţiei lor financiare prin stingerea datoriilor, conform legii”, se arată într-un comunicat al ARB, citat de incont.ro.

În procedura insolvenţei se suspendă executarea silită şi se stopează calculul de dobânzi/penalităţi. “Avantajul major al legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice faţă de legea privind darea în plată este că, după insolvenţă, debitorul persoană fizică de bună-credinţă poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanţie la creditul angajat, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinţei de familie/terenului”, se subliniază în comunicat.

În plus, în cadrul procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, debitorul rămâne cu garanţiile în proprietate, dacă respectă planul de rambursare ce prevede acoperirea a cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, mai precizează ARB. De asemenea, instanţa poate dispune ca debitorul să fie eliberat de datorii în cadrul procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active, după lichidarea de active şi efectuarea de plăţi către creditori.

100.000 de oameni ar putea fi afectați

Institutul pentru Politici Publice (IPP) susţine că legea privind darea în plată nu contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru categoriile sociale vulnerabile, ci ar putea să conducă la o criză pentru aproximativ 100.000 de persoane şi solicită Guvernului constituirea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale.  Potrivit unui studiu al IPP, citat de Agerpres, „în România nu a existat o politică publică strategică în domeniul locuirii, iar măsura adoptată marţi de deputaţii din Comisia juridică nu numai că nu contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru categoriile sociale cele mai vulnerabile din această perspectivă (familiile tinere), ci ar putea să conducă la o criză pentru aproximativ 100.000 de persoane care au credite garantate cu imobile, dacă acestea ar opta pentru darea în plată a casei către bancă, imediat după adoptarea legii”.

IPP afirmă că media creditului ipotecar pentru achiziţia unei locuinţe în România este de 37.000 euro, o valoare de aproape şapte ori mai mică decât plafonul prevăzut de noua variantă a proiectului de lege.  “Studiul mai arată că adevăraţii beneficiari ai legii şi ai noului plafon de 250.000 de euro prevăzut de lege sunt o minoritate de 1.500 de clienţi care au credite de peste un milion de lei, garantate cu proprietăţi achiziţionate în perioada de boom imobiliar şi pentru care, în acest moment, este mai profitabil să scape de aceste investiţii nefericite decât să îşi achite datoriile către bănci. (...) Statul nu este pregătit să răspundă unui număr de cazuri sociale care, după ce dau în plată casa la bancă, nu mai au unde locui”, precizează IPP.

Institutul pentru Politici Publice arată că, pentru comparaţie, „programul ANL (una dintre puţinele măsuri de politică publică de locuire de după ’90 gestionate de Guvern) a construit din 2001 şi până în prezent 37.000 de locuinţe - de trei ori mai puţin decât necesarul de locuinţe dacă toţi românii cu credite la bănci pentru care nu mai este ‚profitabil’ să plătească creditul ar da casele înapoi şi ar căuta soluţii de chirie mai ieftină decât rata la credit”.

Studiul IPP relevă şi faptul că „proiectul de lege, care pretinde în mod nejustificat în expunerea de motive că reprezintă transpunerea Directivei 17/2014, este criticat dur de Comisia Europeană, care notează în Raportul de ţară al României pe 2016 că legea ar putea avea un impact negativ asupra cererii interne, precum şi asupra încrederii consumatorilor şi a investitorilor”.

Institutul pentru Politici Publice solicită Guvernului, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, să constituie un grup de lucru, având în vedere că „România este probabil singurul stat din Uniunea Europeană care nu are o strategie naţională de locuire”. “Solicităm Camerei Deputaţilor să publice de urgenţă textul de lege în forma adoptată de Comisia juridică marţi, pentru ca opinia publică să fie informată asupra prevederilor finale ale legii care, odată adoptată, va genera efecte puternice atât pentru stabilitatea economică, cât şi pentru cei care vor dori de acum înainte să acceseze un credit pentru a cumpăra o locuinţă”, se arată în comunicat.

Citește totul despre:

Comentarii