Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Pe Topolnita, dupa Prosec, coridorul misterios din Podisul Mehedinti

Privirea aruncata roata de pe culmea Matoratului iti lasa impresia unui tinut singuratic in care s-au adunat numai tristete si saracie, confirmate parca de troita solitara de la rascrucea de drumuri langa care intarzii oleaca gandind la oamenii ...

Share

Gheorghe Tiganele 0 comentarii

24.06.2005 - 00:00
Privirea aruncata roata de pe culmea Matoratului iti lasa impresia unui tinut singuratic in care s-au adunat numai tristete si saracie, confirmate parca de troita solitara de la rascrucea de drumuri langa care intarzii oleaca gandind la oamenii din aceste locuri putin umblate, mereu apasati de atatea greutati. Tristetea podisului aspru, cel mai bogat in ciudate fenomene carstice din Romania - declarat in urma cu un an arie protejata - cu piatra lui varoasa care parca ranjeste la tot pasul, este in contrast cu nebanuitele frumuseti si multele mistere ascunse in pantecul lui. Pentru a caror cunoastere si valorificare in scop turistic - spre a ridica si locuitorii zonei la un trai cumsecade... se face prea putin.

Raul din adancuri

Cursul Topolnitei cu multele lui meandre spinteca tinutul si, in acelasi timp, parca leaga cele doua masive deluroase foarte vanjoase ale Matoratului si Chiciurei. Izvorand de sub Malarisca, curata apa, atat de firava vara, trece pe la Sfodea pentru a forma in scurt timp ciudatele ei chei de la Straja Mica, cunoscut punct de observatie inca din vremea turcilor care veneau dinspre Ada-Kaleh. Si, apoi, dintr-o data, Topolnita e absorbita intr-o pestera lunga, un fel de coridor misterios prin care isi rostogoleste deloc domol apele dupa punctul numit Prosec, unde undele raului nu s-au oprit in impresionanta stanca ce le-a iesit in cale, ci au deschis o poarta inalta de cativa zeci de metri din care razbate un zgomot asurzitor... Nu poti insoti raul in tumultul lui in curgerea sa de sub pamant, nebanuita de sus, de pe culme... Dupa cateva ore de urcus pe coastele golase, pe drumuri inguste si chinuite, presarate cu multe praguri si santulete, te-ntalnesti, din nou, cu apa ce freamata putin mai sus de manastirea Schitul Topolnitei, zidita de catre capitanul Buliga Mehedinteanul, despre care sursele istorice spun ca a stat alaturi de Matei Basarab in batalia de la Flinta.

Intrare interzisa la nebanuite frumuseti

Semnalata inca din anul 1880 de catre V. Dumitrescu sub numele de Pestera Mapului sau Tunelul lui Marga, pestera situata in nord-vestul Mehedintiului intre satele Ciresu, Jupanesti si Marga este cea mai lunga din tara si aflata pe locul 16 in lume ca marime. Dupa cum afirma dl Doru Tarlui, primarul comunei Ciresu, prima tentativa de explorare mai avansata apartine profesorului Sever Popescu din Turnu Severin, care in anul 1956 a descoperit "Culcusul Vidrelor". Explorarea sistematica a pesterii a fost facuta insa de catre specialistii de la Institutul de Speologie "Emil Racovita" al Academiei Romane, incepand cu anul 1962, ajungandu-se in prezent la peste 11 km explorati. Parte integranta a complexului carstic Topolnita-Epuran, cele doua pesteri cu aceste nume sunt legate intre ele prin sase galerii prin care nu a trecut insa niciodata omul. Potrivit speologilor, trecand pe sub portalul de 67 m inaltime, dupa ce se ocolesc adevarate stanci ciclopice, se pot vedea "paduri" de stalagmite si chiar o "delta" minerala, precum si ametitoare prapastii. "Sistemul carstic are sase intrari, dintre care una este inchisa pentru a impiedica accesul persoanelor sa intre in cea mai frumoasa galerie ce poarta numele lui Emil Racovita", spune dl Sandu Popa, presedintele Asociatiei de Turism Montan si Ecologie "Speo Alpin Mehedinti", in custodia caruia se afla acest mirific complex carstic. Domnia sa nu uita sa avertizeze ca incercarea de a vizita cele doua pesteri este mai mult decat o aventura: "Un risc pe care ti-l asumi, fiindca in orice moment iti pui viata in pericol in aceste locuri in care domnesc intunericul, frigul, tacerea si unde ai in necunoscuta cale obstacole precum abisurile, labirinturile si torentii...".

Banii curg pe apa Topolnitei

Complexul carstic si Cheile Topolnitei au fost declarate rezervatie naturala, amplasata la o altitudine de 400-600 m cu o suprafata cuprinsa in fondul forestier de 56,7 ha. Pestera are o dezvoltare a retelei explorate de aproape 25 km, este etajata pe cinci niveluri si compusa din galerii de dimensiuni gigantice cu forme endocarstice unicat din punct de vedere stiintific si peisagistic. In pestera Topolnita se pot urmari toate stadiile de evolutie ale unei pesteri, de la actiunea de sapare a apei si pana la aceea de colmatare prin prabusiri si stalagmitari. Locul ar putea fi unul de explorare foarte cautat, starea de conservare a pesterii - dupa cum sustin speologii - fiind, deocamdata, buna... Dar... Desi categoriile de lucrari vizate pentru a asigura accesibilitatea turistilor in complexul carstic cuprindea piste betonate, cu balustrade si scari in sectoarele denivelate si electrificarea pesterii pentru principalele puncte de atractie, intre care Loja, Padurea de Lumanari, Sala Piticilor ori Lacul de Clestar, lipsa fondurilor a determinat inchiderea pesterii inainte de 1989. Ea este vizitata doar de... lilieci, de catre speologii de la Bucuresti si de specialistii in domeniu de la Muzeul Regiunii "Portile de Fier". Au cimentat intrarea si nu mai este accesibila turistilor. Cand era deschisa - chiar si asa neamenajata - aveam turisti din toata lumea si pentru noi era un mare avantaj", a mai spus primarul Tarlui. In zadar se zbat cei de la Ciresu sa convinga factorii de decizie sa se implice in amenajarea turistica a pesterii. Cu aproape doua decenii in urma, o societate de turism din Germania si-a manifestat disponibilitatea de a investi aici, dar autoritatile comuniste ale Mehedintiului au respins generoasa oferta... Regretabil ca promovarea aproape inexistenta si nepasarea autoritatilor duc la necunoasterea pe mai departe a acestei inegalabile frumuseti naturale, de pe urma careia s-ar putea incasa bani buni ce-ar face ca locurile astea sa nu mai fie izolate si oamenii tare necajiti. Blestemati parca sa ramana in tristetea lor atat de simbolic exprimata pe troita de pe Matorat, aflata deasupra misteriosului coridor subteran...

Fotografii: Sorin Sosu - Speo Alpin - Mehedinti
P.S. In ultimul moment, aflam de la dl prof. Constantin Sarbulescu, presedintele Consiliului Judetean Mehedinti, ca au demarat lucrarile de organizare a santierului ce va amenaja drumul, cale de 18 km, ce porneste de la malul Dunarii si ajunge la pestera, investitie finantata din fonduri UE ce depasesc 13 milioane de euro.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...