Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Patru puncte slabe în legea privind impozitarea bacșișului

Sume de bani mai mari declarate la intrarea în tură, care vor permite chelnerilor să plece cu bacșișul neimpozitat acasă, situația incertă a taximetriștilor, dar și costuri administrative ridicate ale Statului, comparativ cu încasările suplimentare la buget sunt câteva din vulnerabilitățile acestei legi.

Share

Mona Scărişoreanu 0 comentarii

Actualizat: 11.05.2015 - 23:57

Sume de bani mai mari declarate la intrarea în tură, care vor permite chelnerilor să plece cu bacșișul neimpozitat acasă, situația incertă a taximetriștilor, dar și costuri administrative ridicate ale Statului, comparativ cu încasările suplimentare la buget sunt câteva din vulnerabilitățile acestei legi.

Vremea bună a scos la terase o mulțime de bucureșteni. Deși nu duc lipsă de clienți, ospătarii strâmbă din nas fiindcă trebuie să împartă bacșișul cu Fiscul. Din 8 mai, bonul fiscal trebuie emis atât pentru sumele pe care le lasă clienții în plus, drept bacșiș, cât și pentru diferența de rest. Așa că, în timp ce unele res-taurante pur și simplu refuză să ia ciubucul fiindcă “e prea complicat și nu vrem amenzi”, la alte terase chelnerii spun că nu mai rentează fiindcă salariile sunt foarte mici, iar ei își rotunjeau veniturile tocmai din ceea ce le lăsau clienții.

“Mă gândesc să plec să lucrez cu soru-mea în Spania, că aici abia îmi ajung banii de la o zi la alta. Trebuie să declari cu câți bani intri pe tură. Dar dacă îmi iau un suc sau un pachet de țigări din ei? Îi mai declar pe cei cu care am rămas? Sau dacă vine vreo prietenă să-mi dea banii împrumutați, cum fac?”, se arată nedumerită o picoliță.

Cum poate fi fentat Fiscul

Însă Dragoș Răducan, vicepreședinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), este încrezător în inventivitatea românului: “Vor găsi soluții, fără îndoială. De alt-fel, am auzit o discuție între doi ospătari care spuneau că vor declara o sumă mai mare, iar la sfârșitul zilei vor pleca acasă cu banii din bacșișuri”.

Aceeași părere o are și Tinu Sebeșanu, președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România – HORA: “Probabil că fiecare chelner o să declare mai mulți bani în registru. E o birocrație în plus care nu va rezolva nimic. Sunt restaurante cu 5 mese și 4 angajați, care nu au resurse să se ocupe cu astfel de hârțogării. Sau, restaurante mari, cu mulți angajați, care dimineața vor sta la coadă să scrie în registru”.

Însă la hotelul Ambasador din București s-a decis ca angajații să nu intre în tură cu bani personali asupra lor. “Societatea noastră este membră FPTR, organizație care a insistat în ultimii doi ani pentru legalizarea bacșișului, introducerea tichetelor de vacanță și a impozitului forfetar. Prin decizie internă, Consiliul de Administrație a optat pentru distribuirea către salariați a bacșișului cu impozitarea, la sursă, conform legii, precum și criteriile de distribuire a acestuia.

Tot prin decizie internă, am stabilit unitățile de vânzare bunuri și prestări servicii, s-au deschis registrele de bani personali și a fost instruit personalul asupra modului de completare a acestora. Prin aceeași decizie s-a stabilit ca salariații să nu se prezinte la locul de muncă cu bani personali, aceștia urmând să fie păstrați în vestiar”, ne-a spus Andrei Istrate, președintele CA al firmei SC Ambasador, care deţine hotelul cu acelaşi nume. Acesta susține că există și o neclaritate în textul ordonanței, toți angajații fiind obligați să completeze în registrul de bani personali, chiar și aceia care nu dețin nici o sumă asupra lor completând cu “zero lei”.

Istrate susține că, în cazul în care clientul lasă bacșiș cameristei, băiatului care cară bagajele, frizerului sau la spălătorie, banii se depun la recepție și se emite bon fiscal.

Chelnerii refuză bacşişul

Din teama de a nu avea probleme, unii patroni de unităţi de alimentaţie publică au interzis angajaţilor să primească bacşiş. Este cazul unei berării situate în zona centrală a Capitalei, ai cărei ospătari au refuzat zilele trecute bacşişul oferit de clienţi şi care se cifra la 10% din nota de plată.

“Situaţia de a fi refuzat bacşişul este penibilă. Probabil unii patroni au interzis prin regulament luarea bacşişului pentru a nu avea probleme”, consideră consultantul fiscal Dan Schwartz. Situaţia se poate extinde însă şi la unităţile de vulcanizare, spălătorii auto, oriunde oferirea de bacşiş are incidenţă crescută.

Costuri mari de administrare

O altă problemă este dificultatea administrării taxei pe bacşiş. Pe Fisc s-ar putea să îl coste mai mulţi bani plata inspectorilor însărcinaţi cu aceste verificări decât sumele aduse suplimentar la buget. În loc să verifice bilanţurile multinaţionalelor care transferă sute de milioane de euro, dacă nu miliarde de euro anual în ţările de origine sau în paradisuri fiscale Fiscul va număra mărunţişul din bacşişuri.

Potrivit calculelor făcute de Ziarul Financiar, impozitarea bacşişurilor ar aduce bugetului circa 160-170 de milioane de lei pe an. Aceasta înseamnă doar 1,3% din impozitul pe profit încasat anul trecut de Guvern, adică 12 miliarde de lei şi 0,07%, adică sub unu la mie din veniturile totale la bugetul consolidat al statului de 214 miliarde de lei în 2014. De altfel, după cum vom arăta în cele ce urmează, ţări precum Germania au renunţat la acest impozit din cauza costurilor mari de administrare în condiţiile unor beneficii bugetare mici.

Însă, în unele cazuri și firmele pot avea costuri de administrare ridicate. Vicepreședintele FPTR susține, totuşi, că impozitarea bacșișului va face ordine în piață, deși legislația este perfectibilă. “Bacșiș mai consistent încasează ospătarii la restaurantele de fițe. Însă în alte părți, dacă clientul lasă rest 50 de bani sau un leu, te costă mai mult hârtia și energia electrică să emiți bonul. Pe de altă parte nu se poate impune o limită minimă și maximă pentru care să se emită bon fiscal pentru bacșiș”, consideră Răducan.

Cazul taximetrelor, un mister

Modul în care se vor aplica prevederile la taximetrişti reprezintă o necunoscută. La prima vedere, lucrurile par simple, adică se modifică aparatul fiscal al taximetriştilor, numit taximetru. Cel puţin aşa crede ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici. Dacă aceasta se poate face tehnic, care sunt fabricanţii care vând astfel de aparate, cine suportă cheltuielile cu noile aparate, cum şi în cât timp se pot face verificările metrologice ale noilor aparate sunt detalii ce par a fi scăpat Ministerului Finanţelor Publice. “Li se aplică prevederea, nu sunt exceptaţi, dar nu ştiu cum pot să o facă”, se pronunţa Dan Schwartz asupra cazului taximetriştilor. În plus “dacă spaţiul lor de vânzare este considerat taxiul, trebuie să aibă registrul numerarului”, mai spune aceasta.

Anterior, jurnaliştii l-au întrebat pe ministrul Finanţelor dacă măsura va fi aplicată şi în cazul celor care livrează pizza la domiciliu, altor servicii de curierat la domiciliu sau taximetriştilor, iar el a răspuns afirmativ. „La taxi, are aparat de marcat şi poate să marcheze diferenţa”, a spus Teodorovici. Atenţionat de jurnalişti că, în prezent, aparatul de taxat emite chitanţă ca urmare a unui produs între numărul de kilometri parcurşi şi tariful pe kilometru, ministrul a explicat că trebuie aduse modificări. „Poate fi modificat încât să permită şi o astfel de tastare a bacşişului lăsat de client”, a afirmat Teodorovici. Modificarea menţionată de ministru nu este foarte simplă. Întrebat şi cum pot fi emise bonuri fiscale pentru bacşişul primit de curierii ce livrează mâncare la domiciliu, ministrul Finanţelor a dat din nou dovadă de ingeniozitate. „Dacă doriţi să lăsaţi un bacşis, mergeţi la unitatea respectivă, iar acolo, pe casă, bate bonul fiscal, bacşișul respectiv, şi asta este”, a încercat să explice ministrul. Aberaţiile nu par să-i fi impresionat prea mult pe inspectorii ANAF.

Potrivit declaraţilor făcute ziarului „România liberă“ de către Viorel Radu, preşedintele Asociaţiei pentru Drepturile Taximetriştilor Independenţi (ADTI), deja au fost aplicate amenzi de 900 lei unor taximetrişti care nu aveau registrele cu bani personali. Întrebat cum crede că pot fi respectate prevederile legale în cazul taximetriei,Viorel Radu a replicat: “Simplu, nu se va mai lua bacşiş”. Potrivit acestuia, taximetrele nu pot emite bonuri fiscale similare celor pentru distanţa parcursă întrucât nu au tastatura în care să se introducă, spre exemplu, suma încasată ca bacşiş.

Măsuri. Ce se întâmplă în alte ţări

Situaţia bacşişurilor încasate în servicii, alimentaţie publică şi altele diferă de la ţară la ţară, dar nicăieri nu pare a fi gestionată atât de complicat precum în România. Italia şi Franţa sunt ţări în care bacşişul figurează pe nota de plată, alături de consumaţie, spun oficiali ai patronatelor din turism. “În Italia și Franța, clientul anunță cât vrea să lase bacșiș, iar chelnerul îl include la sfârșit pe nota de plată. La noi mai întâi achiți nota, după care dai bacșișul și ospătarul îți aduce bonul fiscal. E ceva mai complicat”, arată Dragoș Răducan, vicepreședinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc. Austria şi Germania sunt ţări care odinioară au cochetat cu ideea impozitării bacşişurilor, dar care au renunţat la această măsură din cauza complicaţiilor apărute. În Austria, o tentativă de introducere a impozitului pe bacşiş a avut loc în 2005 când fostul ministru de Finanţe, Karl-Heinz Grasser, a anunţat introducerea unei taxări în sumă fixă pe bacşişuri.

După proteste puternice ale parteneri-lor sociali, ministrul a renunţat la iniţiativă şi a stabilit că bacşişurile sunt libere de taxe. Problemele sesizate au fost numeroase. Costurile de administrare ale sistemului erau mai mari decât beneficiile, afectate în primul rând erau femeile, căci în domeniile în care bacşişul era răspândit acestea reprezentau majoritatea angajaţilor. Au apărut şi probleme de constituţionalitate căci s-a ajuns ca impozitul să fie plătit doar de către taximetriştii ce lucrau pe cont propriu, în timp ce taximetriştii angajaţi la firmă erau scutiţi de acesta. Gemania a renunţat la impozitarea bacşişurilor în 2002, înainte ca Austria să se gândească la introducerea acestora. Statele Unite este una dintre ţările în care bacşişul este impozitat de către Fisc, dar altfel decât în România.

Până pe data de 10 ale lunii, angajaţii trebuie să completeze un formular tipizat în care să-şi treacă numele, prenumele, luna pentru care fac raportarea şi suma primită. Raportarea se face doar dacă bacşişurile au depăşit 20 de dolari. Angajatorii trebuie să colecteze impozitul pe venit, contribuţiile sociale şi de sănătate. Bacşişurile trebuie să reprezinte minim 8% din notele de plată eliberate. Modelul românesc nu este însă foarte întâlnit, explică consultantul fiscal: “Eu nu am mai auzit de aşa ceva, să existe un registru de numerar, poate o exista şi nu ştiu eu. Nici la restaurante (în alte ţări – n.red.) nu am auzit de registre de numerar. Din câte ştiu, impozitarea bacşişurilor se face prin declaraţia de impunere a persoanelor fizice, care declară aceste sume ca venituri din activitatea desfășurată”.

”Este o lege făcută pe genunchi, fără ca cineva să se gândească la implicaţii, la consecinţe şi care a pus mulţi contribuabili în situaţii penibile iar pe alţii i-a adus în situaţia de a plăti amenzi.”, a precizat Dan Schwartz, consultant fiscal. 

160 de milioane de lei pe an se estimează că va aduce la buget impozitarea bacșișurilor.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...