» Pana in 2010 vor fi finalizate proiecte care totalizeaza 1,3 milioane de metri patrati.
» Cele mai multe spatii sunt inchiriate, in continuare, de firmele din domeniul bancar.
» Pentru companii conteaza in primul rand locatia si termenul de livrare, nu chiria.
Oferta de spatii de birouri din Bucuresti ar putea acoperi, in urmatorii trei ani, cererea pentru astfel de constructii, in conditiile in care pana in 2010 vor fi finalizate proiecte care totalizeaza 1,3 milioane de metri patrati, estimeaza compania de servicii imobiliare DTZ Echinox.
"Pana la sfarsitul anului 2007 estimam o oferta de pana la circa un milion de metri patrati, urmand ca pe urmatorii doi-trei ani sa se livreze pe piata pana la 1,3 milioane de metri patrati. S-au anuntat foarte multe proiecte, care vor fi dezvoltate in mai multe faze pe o perioada de trei ani. Acest lucru este benefic pentru cererea in continuare ridicata si de-abia din 2010 ne-am putea gandi la un echilibru intre cerere si oferta", a declarat Mihaela Cnobloch, consultant senior in departamentul birouri al DTZ. Stocul actual de spatii de birouri din Bucuresti este estimat la circa 450.000 de metri patrati.
Cererea cea mai mare, de la banci
Avand in vedere insa ca deocamdata cererea de spatii de birouri depaseste cu mult oferta, analistul DTZ apreciaza ca firmele se orienteaza cu cel putin un an inainte asupra proiectelor care se anunta pe piata, tocmai pentru a-si securiza spatiile dorite.
Cele mai multe spatii sunt inchiriate, in continuare, de firmele din domeniul bancar, inclusiv pentru call-center-uri, banking-uri, de companiile de soft si de cele din domeniul farmaceutic. In continuare, firmele sunt interesate sa isi amplaseze sediul in zona de nord a Bucurestiului, respectiv pe Bd. Barbu Vacarescu si pe soseaua Floreasca, si de asemenea in Pipera si Baneasa. Potrivit previziunilor DTZ, proiectele din aceste zone vor continua sa fie cele mai cautate pentru sedii de birouri.
In ceea ce priveste nivelul chiriilor, acesta difera in functie de zona si de clasa imobilului. Astfel, in zona centrala chiriile pentru birourile de clasa A variaza intre 20 si 23 de euro pe metru patrat pe luna, in timp ce pentru cladirile de clasa B chiriile sunt de 17-19 euro pe metru patrat pe luna.
In zonele centru-nord si nord chiriile lunare la clasa A sunt cuprinse intre 17 euro pe metru patrat si 19 euro pe metru patrat. La clasa B, chiriile in zona centru-nord sunt de 16-17 euro/mp/luna, iar in nord de 14-16 euro/mp/luna.
In cazul contractelor de preinchiriere, valoarea chiriei poate scadea cu pana la 10%.
Criterii in alegerea spatiilor
Pentru companiile care isi aleg spatiul de birou conteaza in primul rand locatia, mai mult decat chiria pe metru patrat, un alt criteriu important in alegere fiind si termenul de livrare. Conform unui studiu de piata realizat de compania DTZ Echinox, se observa din ce in ce mai mult tendinta companiilor de a demara discutiile si negocierile pentru viitorul spatiu cu cel putin un an inainte de livrare, chiriasii fiind gata sa plateasca chiria zonei, in schimbul locatiei dorite, calitatii, dotarilor si al disponibilitatii. Spatiul alocat in medie fiecarui angajat este de aproximativ 10 metri patrati, iar in cazul call-center-urilor, unde se lucreaza numai pe open-space, suprafata medie este de 7 metri patrati pentru un salariat. "S-a observat, intr-adevar, o tendinta a bancilor de a avea atat o zona de back-office, care nu necesita un prime location si atunci pot ocupa o locatie mai putin pretentioasa si deci costurile de chirie sunt mult mai avantajoase, cat si un spatiu separat pentru Headquarters intr-o locatie de top, afirma Mihaela Cnobloch, consultant senior in cadrul departamentului birouri al DTZ Echinox. In ceea ce priveste perioada medie pentru care companiile inchiriaza un spatiu pentru birou, exista un minim acceptat pe piata, in primul rand pentru schemele de clasa A, si anume contracte de inchiriere pe minimum 5 ani. "Aceasta perioada s-a pastrat si se va pastra si pe viitor. Avantajul este clar prin evitarea cheltuielilor legate de procesul de relocare in sine, repetabile din 3 in 3 ani, cum se intampla in anii trecuti", mai spune Mihaela Cnobloch.
