Un angajator belgian din cinci, respectiv 21% din cei 329 interogaţi, au spus că îşi caută colaboratori din străinătate, în ciuda crizei economice, potrivit unui studiu al societăţii Manpower despre migrarea forţei de muncă şi a talentelor care a fost făcut în mai mult de 39 de ţări, în rândul a peste 25.000 de angajatori, citat de cotidianul La Libre Belgique.
Potrivit Manpower, printre angajaţii străini pe care îi preferă belgienii se numără românii, urmaţi de francezi, polonezi, marocani sau olandezi.
„Cu o politică favorabilă migraţiilor şi deschiderea frontierelor în Uniunea Europeană, 76% dintre angajatorii belgieni susţin că nu s-au confruntat cu probleme. Aceştia îşi caută viitorii colaboratori în principal din România (12%), din Franţa (11%), din Polonia (10%), din Maroc (10%) şi din Olanda (7%)“, mai scrie în studiu.
Aceste tendinţe sunt confirmate şi de studiile a doi sociologi de la Universitatea din Leuven care au constatat că aderarea la UE a mai multor state din Europa de Est a generat, între 2004-2007, o creştere a muncitorilor din aceste state în Belgia, în ciuda restricţiilor care au fost impuse pe piaţa forţei de muncă belgiene.
Cei doi sociologi au constatat că numărul polonezilor, românilor şi bulgarilor care au venit în Belgia pentru a munci a crescut constant începând cu 2001, şi chiar a înregistrat o explozie între 2004 şi 2007, fapt pe care cei doi cercetători îl pun în legătură cu aderarea celor trei state la UE: Polonia, în 2004, şi România şi Bulgaria, în 2007.
Evoluţia numărului de permise de muncă acordate de autorităţile regionale din Belgia este un alt indiciu al acestui fenomen. Până în 2009, muncitorii polonezi nu putea pretinde o muncă remunerată în Belgia decât dacă lucrau într-un domeniu de activitate căruia îi lipsea forţa de muncă şi dacă obţineau un permis de muncă. Acest regim este încă valabil pentru români şi bulgari. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, după 2004, numărul cererilor pentru permise de muncă din partea polonezilor a crescut de la 1.425 în 2004 la 22.158 în 2007. Aceeaşi tendinţă, însă cu un decalaj de trei ani, se înregistrează şi în cazul României şi Bulgariei. În 2006, autorităţile belgiene au eliberat permise de muncă pentru 225 de muncitori bulgari şi 687 de muncitori români. În 2007, această cifră depăşea 2.027 pentru bulgari şi 3.876 pentru români.
Sociologii belgieni au mai arătat şi faptul că nu numai numărul muncitorilor din Polonia, România şi Bulgaria a crescut, dar, după 2004, s-a modificat şi profilul acestora. Astfel, dacă înainte de 2004, muncitorii din aceste trei ţări care veneau în Belgia erau, în principal, femei care lucrau în restaurante sau ca femei de serviciu. După aderarea la UE, aceste lucruri s-au schimbat: este aproape paritate între bărbaţi şi femei, mai ales din cauza faptului că sectoarele unde lipseşte forţa de muncă (construcţii, industria cărnii, culegere de fructe) angajază mai ales bărbaţi.
Tot din studiul Manpower mai reiese şi faptul că la nivel mondial, 24% dintre angajatori caută forţă de muncă din străinătate pentru a compensa lipsa de calificare în domeniile căutate din ţara lor. Mai mult, 35% dintre angajatori caută în străinătate muncitori, 11% recrutează specialişti în IT, 10% vor specialişti în administraţie care să vorbească mai multe limbi sau personal medical, iar 5% caută ingineri.
