Pastravaria din localitatea bistriteana Fiad, infiintata in 1982 si populata un an mai tarziu, s-a adaptat noilor cerinte ale pietei si, impreuna cu subunitatea de la Telcisor, s-a transformat intr-un important producator de puiet, folosit pentru repopularea apelor de munte si “mosirea” pastravariilor nou-infiintate. “Maternitatea” se afla pe DN 17 C, soseaua ce face trecerea spre judetul Maramures, si a vandut doar in acest an nu mai putin de 22 tone de pastrav viu.
In urma unor studii efectuate de un institut de specialitate american, pastravul curcubeu crescut aici a fost incadrat in specia somonului de Atlantic (salmo salar). Cu toate astea, cresterea acestui peste este amenintata de exploatarile forestiere necontrolate, numeroase in zona.
Si pestii se “mulg”
“Se bate lumea pe puiet si avem mai multe cereri decat putem onora”, sustine responsabilul pastravariei de la Fiad, Ioan Sarmas. De la infiintare, acesta locuieste impreuna cu familia chiar in incinta pastravariei. Cu mic cu mare, toti vegheaza la bunul mers al proprietatii ce apartine Directiei Silvice Bistrita si care se intinde pe o suprafata de 5.143 metri patrati.
Unitatea produce anual 22-30 tone de pastrav curcubeu, comercializat viu catre magazine, restaurante, manastiri si persoane fizice din judetele Bistrita-Nasaud si Maramures. Deschisa zilnic, pastravaria atrage oameni de la distante mari, amatori de peste proaspat, pescuit si curatat in fata cumparatorului.
Cel mai important proces derulat cu precadere la Telcisor este insa cel al incubatiei si cresterii puietului in primele luni de viata. Treaba deloc usoara daca se tine cont de faptul ca totul se face manual. “Zeci de mii de pesti reproducatori sunt mulsi manual de trei ori pe an de lapti si icre. Acestea se amesteca, se aleg si se pregatesc pentru incubatie. Pierderile sunt indepartate cu pipeta, nu e o treaba pe care o poate face oricine”, povesteste Ioan Sarmas.
Cu puietul obtinut aici se repopuleaza periodic apele de munte din care pastravul indigen este pe cale de disparitie, dar sunt aprovizionate si alte pastravarii care nu sunt in masura sa produca singure puiet. Doar in acest an a fost vanduta o cantitate de 4 tone de puieti de pastrav curcubeu “somon”, la preturi cuprinse intre 30 si 45 lei kilogramul.
Dieta din cauza exploatarilor forestiere
Pastravii sunt deosebit de sensibili la conditiile climaterice, temperaturile de peste 25 de grade punandu-le viata in pericol, dar mai ales la limpezimea apei in care sunt crescuti. Una dintre problemele majore cu care se confrunta pastravaria de la Fiad decurge din exploatarile forestiere necontrolate din zona. Acestea au dus la dezvoltarea unei retele foarte dense de drumuri de tractor pe versanti, sfartecand arboretele.
Muntele brazdat in acest fel a devenit noroios, iar la cea mai mica ploaie pamantul spalat de pe versanti ajunge in bazine, tulburand pentru mai multe zile apele. Potrivit specialistilor, din aceasta cauza pestii pierd mult in acest fel in greutate, neputand sa fie hraniti cata vreme apa nu e limpede. De prisos sa mai spunem ca, desi nu ia nici o masura in vederea remedierii situatiei si fara a garanta calitatea apei, Administratia Apele Romane percepe anual taxe usturatoare, de circa 3.000 de euro, pentru apa care tranziteaza obiectivele Fiad si Telcisor.
Pestii intra in Europa
Conducerea Directiei Silvice Bistrita face in prezent demersuri pentru rentabilizarea si modernizarea pastravariei la standarde europene. Daca progresele sunt vizibile, mai lipseste inca o instalatie de oxigen lichid pentru bazine si o masina cu hidrobion, esentiala pentru transportarea pestelui viu. O investitie majora a fost facuta deja la Telcisor, unde prin foraje de mare adancime se extrage apa pura pentru bazinele cu puiet. Succesul financiar nu va intarzia sa apara, cu atat mai mult cu cat liniile genetice folosite aici si create in Danemarca prin incrucisari repetate fac ca pastravii sa se reproduca in orice luna din an, nu doar primavara.
