14.6 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăLa Targoviste si Campia Turzii, tagla vine de la Rasarit

La Targoviste si Campia Turzii, tagla vine de la Rasarit

Cu un stil de munca foarte asemanator cu cel al romanilor, bazat pe principiul “doi stau degeaba si unul lucreaza”, fara echipamente de protectie corespunzatoare pentru muncitori, dar cu energie electrica si gaze naturale extrem de ieftine, companiile rusesti din domeniul mineritului si siderurgiei reusesc sa lucreze eficient.

Privatizate integral, aflandu-se acum in proprietatea oligarhilor autohtoni, aceste companii se limiteaza deocamdata la spatiul ex-sovietic, exporturile reprezentand mai putin de 35% din productia totala a Federatiei Ruse. Lovindu-se de bariera comerciala impusa de Uniunea Europeana, compania Mechel si-a facut un cap de pod in Romania, prin achizitionarea pachetelor majoritare de actiuni de la Industria Sarmei Campia Turzii si Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste.

Disponibilizari de personal

La cele doua combinate vor avea loc in perioada urmatoare disponibilizari de personal, spune categoric Alexei Ivanuskin, CEO al companiei Mechel.
El a adaugat ca acelasi lucru s-a intamplat si la combinatul din Celiabinsk sau la cel din Belogoretk (Republica Baskortostan), insa ulterior salariile angajatilor ramasi au crescut substantial. Un otelar la combinatele din Federatia Rusa ale Mechel castiga acum echivalentul a 1.000 de dolari, ceilalti muncitori avand venituri de peste 300 de dolari.
Concret, rusii intentioneaza sa inchida sectoarele calde de la Targoviste si Campia Turzii, tagla urmand a fi adusa de la Celiabinsk, combinat care, spun ei, lucreaza mult mai eficient. De asemenea, oficialii Mechel considera extrem de mare numarul de personal neproductiv (administrativ) de la cele doua uzine romanesti.
Pentru Mechel Campia Turzii in prezent se elaboreaza un program de retehnologizare, fiind incepute deja negocierile cu furnizori de echipamente ca Manesmann, Mitsubishi sau Danielle. Ivanuskin a precizat ca disponibilizarile de la Campia Turzii vor viza in primul rand personalul TESA si a avansat cifra de maximum 3.500 de angajati (fata de 4.300 in prezent) pentru o functionare eficienta.
“Din 4.300 de angajati, 850 lucreaza in sectiile administrative. Este un nonsens. Pe de alta parte, in timp ce la Campia Turzii 300 de oameni lamineaza 200 de tone pe luna, la Celiabinsk acelasi numar de personal prelucreaza 2.500 de tone pe zi”, a mai spus el.

Cea mai subtire sarma din lume

Si totusi, in cadrul fiecarui combinat exista cel putin o sectie in care se lucreaza cu o deosebita precizie repere mai putin obisnuite.
De exemplu, in sectiile combinatului Belogoretk din Republica Baskortostan se produce, intr-o atmosfera de farmacie, cea mai subtire sarma din lume. Grosimea acesteia este de numai patru microni, adica de trei ori mai subtire decat firul de par. Patru kilometri din acest produs, utilizat la cutiile negre ale avioanelor si la filtrele speciale pentru benzinarii (trece benzina, dar nu si apa) cantaresc numai un gram. In afara de uzina baskira, in lume mai sunt numai trei astfel de unitati de productie: doua in Germania si una in Japonia. Au aparut insa informatii potrivit carora si chinezii vor sa dezvolte asemenea capacitati de laminare a sarmei.
Directorul general Efremov este foarte mandru de originea sa etnica. Peste tot, inscriptiile sunt bilingve, in rusa si baskira, iar pe peretii biroului sau troneaza tablourile lui Vladimir Putin si ale presedintelui baskir.
La Forja din Urali se fabrica piese pentru industria aeronautica ruseasca, dar si osii pentru vagoanele si locomotivele de cale ferata. Printre altele, intreprinderea este unic furnizor de osii pentru General Electric.

Noi inchidem mine, rusii deschid

Potrivit oficialilor Mechel, cea mai profitabila activitate a grupului este insa mineritul, concentral in bazinul Kuzbass. Daca in Romania minele se inchid una dupa alta, aici procesul este invers, fiind finalizata deja o investitie de 100 milioane de dolari pentru o exploatare ce va fi deschisa in curand.
Iar procesul investitional in deschiderea de noi mine nu se va opri aici. Mineritul este apanajul companiei Iuzni Kuzbass, parte a grupului Mechel, cu sediul in orasul Mejdurecensk, ridicat de detinutii politici in anii terorii comuniste. Pentru acest an, productia de carbune este prevazuta a ajunge la 17 milioane de tone. Compania are trei cariere si doua mine, carora li se adauga patru fabrici de imbogatire a carbunelui.
Secretul rentabilitatii minelor consta in faptul ca aici carbunele este foarte aproape de suprafata si de foarte buna calitate – antracit. La carierele din regiune lucreaza 12.000 de angajati, iar carbunele este transportat cu imense camioane catre vagoanele de cale ferata. Cel mai impresionant utilaj este un camion de 200 de tone, cel mai mare din lume, produs in Belarus.

Gazele, de opt ori mai ieftine in Rusia

In afara de organizare si management, printre ingredientele succesului siderurgiei si mineritului rusesc se afla, fara indoiala, si tarifele reduse la energie si gaze naturale.
In timp ce in Romania tariful la gaze este de 240 de dolari/1.000 mc, in Rusia el nu depaseste 30 de dolari. Aceeasi proportie este valabila si pentru energia electrica, ale carei tarife au crescut exponential in ultimii ani in Romania. Ba, mai mult, 70% din necesarul de electricitate al combinatului din Celiabinsk este asigurat de o centrala proprie.
Ramane de vazut daca reteta succesului din Rasarit va da roade si la combinatele romanesti preluate de grupul Mechel.

Cele mai citite

Prezentarea „Cinematografia românească azi” susținută de cineastul Liviu Carmely și proiecția filmului „Povestea unui pierde-vară” la ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Român a organizat și găzduit, în data de 18 aprilie, prezentarea „Cinematografia românească azi” susținută de cineastul israelian de origine română Liviu...

Nicușor a lansat cel mai mare fake-news de campanie

Nicușor Dan a rostogolit cea mai mare minciună din actuala campanie electorală. Presa neomarxistă s-a grăbit să preia anunțul echipei sale, potrivit căruia Agenția...

Prezentarea „Cinematografia românească azi” susținută de cineastul Liviu Carmely și proiecția filmului „Povestea unui pierde-vară” la ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Român a organizat și găzduit, în data de 18 aprilie, prezentarea „Cinematografia românească azi” susținută de cineastul israelian de origine română Liviu...
Ultima oră
Pe aceeași temă