Informația din spatele cifrelor: De ce a scăzut câștigul salarial?

Salariul mediu a scăzut în februarie comparativ cu prima lună a anului. În timp ce Statistica vorbește despre “prime ocazionale”, reprezentanții mediului de afaceri arată că este posibilă o deteriorare a structurii economiei: crearea de locuri de muncă prost plătite și pierderea celor ce au valoare adăugată. Adică o economie ce se bazează pe forță de muncă ieftină, slab calificată.

Share

Mona Scărişoreanu 0 comentarii

Actualizat: 06.04.2015 - 21:13

Salariul mediu a scăzut în februarie comparativ cu prima lună a anului. În timp ce Statistica vorbește despre “prime ocazionale”, reprezentanții mediului de afaceri arată că este posibilă o deteriorare a structurii economiei: crearea de locuri de muncă prost plătite și pierderea celor ce au valoare adăugată. Adică o economie ce se bazează pe forță de muncă ieftină, slab calificată.

Institutul Național de Statistică anunță o scădere a câştigului salarial mediu în februarie, faţă de ianuarie, cu 0,5% (9 lei), la 1.731 lei net, cea mai mare valoare, de 5.151 lei, fiind înregistrată în fabricarea produselor din tutun, iar cea mai mică în sectorul hoteluri şi restaurante - 999 lei.

“E curios că în luna februarie a scăzut câștigul salarial față de ianuarie. Este posibil ca acest lucru să arate o deteriorare a structurii economiei. Închidem afaceri ce aduc valoare adăugată și dezvoltăm afaceri în comerț, unde salariile sunt mici… S-au creat locuri de muncă și în IT, însă cele mai multe pe outsourcing, care sunt mai prost plătite decât cele pe creație. Industria în general nu o duce prea bine, cu excepția celei prelucrătoare, care lucrează în proporție de 85% pentru export. De aici și vulnerabilitatea acesteia la conjuncturile internaționale nefavorabile”, ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Acesta reamintește de faptul că fabrica Ford de la Craiova a anunțat scăderea salariilor pentru a evita disponibilizările. Pârvan susține că salariile din industria de petrol și gaze au scăzut fiindcă o parte din servicii au fost externalizate, iar numărul angajaților este în scădere. “În industria tutunului, chiar dacă accizele au crescut, salariile nu țin cont de acest lucru. Este o piață inelastică, o industrie a viciului care merge indiferent de prețuri”, arată reprezentantul AOAR. Pârvan este de părere că scăderea veniturilor salariale va reduce consumul, cu influențe asupra inflației.

În schimb, Silvia Pisică, director general Statistică Socială din cadrul Institutului Național de Statistică (INS), ne-a explicat că scăderea veniturilor salariale are la bază primele ocazionale acordate în lunile anterioare, “în special în luna decembrie când, de obicei, se acordă premii ocazionale și alte sume semnificative cu ocazia sărbătorilor”. În opinia sa, aceleași prime ocazionale au determinat și creşterea cu aproape 40% a câştigului salarial mediu din industria tutunului. În ceea ce privește influența diminuării venitului salarial asupra inflației, Silvia Pisică oferă o explicație tehnică: „Evoluţia câştigului salarial realizat şi a relaţiei acestuia cu inflaţia nu se pot judeca decât prin prisma puterii de cumpărare. Astfel, indicele câştigului salarial real a fost de 99,2% pentru luna februarie 2015 faţă de luna precedentă, respectiv de 128,3% faţă de luna octombrie 1990”. Iar modul în care va fi afectat consumul va rezulta din ancheta asupra bugetelor de familie, „rezultatele pentru primul trimestru al anului 2015 urmând să fie disponibile la sfârşitul lunii iunie 2015”.

Ce spune Statistica

„În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare, a nerealizărilor de producţie ori a încasărilor mai mici (în funcţie de contracte), a dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat unele unităţi economice, precum şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Cele mai mari scăderi, cuprinse între 9,5% şi 10%, au fost consemnate în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, sau - între 4% şi 5% - în extracţia minereurilor metalifere, alte activităţi extractive, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii). Creşterile s-au datorat acordării de prime ocazionale, inclusiv prime anuale sau pentru performanţe, sume din profitul net şi din alte fonduri, ori realizărilor de producţii şi încasărilor mai mari. Cea mai semnificativă creştere a fost realizată de producătorii de ţigări, care au majorat câştigurile angajaţilor cu 39,9%. Indicatorii au crescut, de asemenea, în activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), între 10% şi 20%, precum şi în prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, între 4,5% şi 8,5%.

În 2014, costul mediu al orei de muncă era estimat la 4,4 euro în România, în timp ce media europeană era estimată la 18 euro. Cel mai bine plătiți europeni sunt danezii, cu 35 de euro/oră, la polul opus aflându-se bulgarii, cu 3 euro/oră

Citește totul despre:

Comentarii