Prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici va creşte la data de 1 aprilie a fiecărui an, până în 2020 inclusiv, cu câte 6 lei pe MWH. Guvernul a stabilit însă ca anul viitor scumpirea să fie făcută la 1 iulie, nedorind să influenţeze negativ opţiunile electoratului chemat la urne în luna mai pentru alegerile locale.
Prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și producătorii de energie termică va crește, începând cu 1 iulie, la 60 lei/MWh, de la 53,3 lei/MWh în prezent (scumpire de 12,57%), și ar putea ajunge la 90 lei/MWh în 2020, conform unui proiect de HG publicat joi pe site-ul Ministerului Energiei.
Preţul menţionat va ajunge la 66 de lei/MWH la 1 iulie 2016, la 72 lei/MWH la 1 aprilie 2017, 78 de lei/MWH la aceeaşi dată din 2018 şi la 84 de lei/MWH la 1 aprilie 2019. Scumpirile vor fi făcute, de regulă, la data de 1 aprilie. Pentru predictibilitate, s-a considerat că ar fi util ca acest calendar să urmărească o singură creștere anuală a prețului producției interne, componentă a prețului final reglementat, respectiv în luna aprilie a fiecărui an. De asemenea, alegerea perioadei aprilie an curent – martie an următor a avut în vedere și ciclul de injecție-extracție, care se realizează în aceeași perioadă, spune Guvernul.
Excepţie fac însă anul curent, când a trecut deja termenul de 1 aprilie, şi anul viitor când majorarea va avea loc la 1 iulie, ulterior alegerilor locale planificate pentru luna mai. Guvernul nu doreşte să aducă la urne electoratul imediat după scumpire.
Dar cine este de vină pentru scumpirea gazului? De ce trebuie acesta scumpit în condiţiile în care România are propriile sale resurse, faţă de majoritatea ţărilor UE care şi-l importă? În nota de fundamentare ce însoţeşte HG, Guvernul dă vina pe FMI şi Comisia Europeană pentru scumpiri. „România s-a angajat în cadrul Memorandum-ului de Înţelegere semnat cu Comisia Europeană şi, respectiv, în Scrisoarea de Intenţie semnată la data de 14.09.2011 cu Fondul Monetar Internaţional, parte integrantă a Acordului de Înţelegere de tip preventiv semnat cu FMI şi Comisia Europeană să elimine gradual preţurile reglementate în sectorul gazelor naturale, atât pentru consumatorii non-casnici, cât şi pentru consumatorii casnici.“, spune Ministerul Energiei.
Efecte asupra preţului final
Preţul final al gazului natural nu va creşte însă cu 12,57%, deci cu cât se va majora preţul de achiziţie din producţia internă, ci cu mai puţin căci în preţul final mai sunt incluse tarife de transport şi înmagazinare unde creşterea lipseşte sau este mult mai muică. Strict din creşterea de preţ pentru gazul din producţie internă, convenită cu FMI şi Comisia Europeană, preţul va creşte cu circa 6% de la 1 iulie, spune preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ. Autoritatea este cea care aprobă creşterea preţurilor de livrare a gazului, iar „liberalizarea“ vehiculată presupune că ANRE nu va mai impune plafoane maxime de preţ, lăsând ca acesta să fluctueze liber.
Preţul gazului reprezintă circa 46% din preţul final. Aşadar, creşterea în factură ar fi de 6%. Potrivit lui Havrileţ, luna aceasta se vor stabili de către Autoritate tarifele de înmagazinare pentru producţia de iarnă şi procentul de importuri din sezonul rece. „Vom băga ceva pe înmagazinare, dar şi procent de importuri de 2-3%. Coroborându-le, avem un impact suplimentar pe preţ de 1-2%, până la sfârşitul anului“, spune Havrileţ, potrivit economica.net.
50% din preţul mediu din UE plătesc românii pentru gazul natural, respectiv 0,1 lei/ kWh faţă de 0,04 euro/kWh. Eliminarea preţurilor reglementate, respectiv a controlului exercitat de ANRE asupra preţului final al gazului natural, va majora şi mai mult profiturile obţinute de doi producători locali de gaz natural, compania de stat Romgaz şi cea privată, OMV Petrom.
