Populația și termocentralele care furnizează căldură şi apă caldă către consumatorii casnici vor consuma doar gaze de producție internă în perioada 1 aprilie 2016 – 31 martie 2017, potrivit unui document al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
„Procentul gazelor naturale din import în consumul CPET (clienții casnici și producătorii de energie termică pentru încălzirea populației – n.red.) în perioada 1 aprilie 2016 – 31 martie 2017 este considerat la nivelul de 0%", se arată în documentul citat de Agerpres.
Reprezentanții ANRE au precizat că, în această perioadă de un an de zile, cantitatea de gaze extrasă din depozite nu trebuie să depășească 40% din consumul lunar total. România a consumat anul trecut 121,1 milioane de MWh de gaze naturale, nivel mai mic cu 4,5% față de cel înregistrat în 2014, respectiv 127 de milioane de MWh, potrivit unor rapoarte ale ANRE. Scăderea consumului a fost cauzată, în principal, de închiderea sau diminuarea producţiei unor capacităţi industriale.
Prețul gazelor importate din Federația Rusă a fost, în luna decembrie anului trecut, de 89,92 lei pe MWh, cu 18% mai mare decât prețul gazelor din producția internă, respectiv 75,37 lei pe MWh. În anii precedenţi, gazele rusești erau de regulă de două ori mai scumpe față de cele extrase din România. Nivelul cel mai mare a fost atins în 2008, când prețul aa ajuns la 530 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce, în decembrie 2015, prețul gazelor rusești a fost de 232 dolari pe mia de metri cubi.
Documentul citat mai arată că, în decembrie 2015, România a utilizat 7,5% gaze de import, spre deosebire de perioada dinaintea crizei economice, când România importa un sfert din consumul intern de gaze.
România, din ce în ce mai puţin dependentă de importuri
De altfel, încă de acum trei ani România se situa pe locul trei în Uniunea Europeană la capitolul independenţă energetică.
Statele din UE cu cea mai mare independenţă energetică sunt Estonia (11,9% dependenţă de importuri), Danemarca (12,3%) și România (18,6%), iar țările cu cel mai ridicat nivel de dependență sunt Malta (104%), Luxemburg (96,9%) și Cipru (96,4%), relevă datele Eurostat.
Principalii producători de energie din UE au fost, în 2013, Franța (135 milioane tone echivalent petrol, 17% din producția totală a UE), Germania (121 milioane tone echivalent petrol, 15% din producția totală a UE), Marea Britanie (110 milioane tone echivalent petrol, 14% din producția totală a UE), Polonia (71 milioane tone echivalent petrol, 9% din producția UE) și Olanda (70 milioane tone sau 9% din producția UE). Împreună, cele cinci state au fost responsabile pentru două treimi din producția totală de energie a UE.
