21.4 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăDezvoltarea zonelor metropolitane - cheia atragerii fondurilor europene

Dezvoltarea zonelor metropolitane – cheia atragerii fondurilor europene

Infiintarea zonelor metropolitane in Romania stagneaza, desi asemenea structuri administrativ-teri-toriale ar aduce mai multe avantaje decat dezavantaje pentru locuitorii lor. Experienta statelor Uniunii Europene demonstreaza ca zonele metropolitane bine conduse ajung rapid la competitivitate economica (pot atrage eficient fonduri si investitori, isi pot dinamiza sectoarele constructiilor, serviciilor si turismului), iar dezvoltarea lor viitoare este una durabila (politicile econo-mice, culturale, sociale, ecologice sunt armonizate in mod fericit).

In timp ce realizarea Zonei Metropolitane Bucuresti (ZMB) starneste aprigi controverse si bate pasul pe loc din cauza orgoliilor edililor si politicienilor, mai multe municipii din provincie au inceput deja demersurile pentru constituirea zonelor metropolitane din jurul lor. Initiatorii unor astfel de proiecte doresc decongestionarea marilor orase, dezvoltarea arhitecturala unitara, accesarea (prin asociere) a fondurilor europene destinate dezvoltarii regionale si, prin aceasta, crearea unor conditii civilizate de viata pentru toti locuitorii zonelor metropolitane.

Probleme constitutionale

Dezvoltarea haotica a oraselor din ultimii ani a prins pe nepregatite unitatile administrativ-teritoriale. Constructiile s-au ridicat la voia intamplarii, in afara unor planuri coerente de urbanism. Fiecare a construit de capul lui, dupa cati bani si cata imaginatie a avut de investit. O speranta de ordine in tot acest haos in care am ajuns sa traim ar putea fi dezvoltarea oraselor pe baza unor proiecte mari, pentru zonele metropolitane. Exista deja municipii care au gasit o cale de a se dezvolta ca la carte, in ciuda faptului ca nici macar legislatia nu le este favorabila. Astfel, conform actualei Constitutii, zona metropolitana nu este recunoscuta ca o entitate administrativ-teritoriala. Cei preocupati de deblocarea aglomeratiilor urbane si de gasirea unor solutii de dezvoltare moderne, pe termen lung, au in vedere tocmai revizuirea Constitutiei, cu scopul de a include in legea fundamentala aceasta unitate administrativ-teritoriala, spre a accesa ulterior sursele de finantare interne si externe necesare dezvoltarii.

Bucurestiul bate pasul pe loc

Modelul de dezvoltare a zonei metropolitane a Capitalei a fost aprobat in luna august 2005 de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si are la baza un studiu coordonat de Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti. Studiul se bazeaza pe date statistice si cercetari de lunga durata. Zona metropolitana ar urma sa fie constituita din 94 de unitati administrativ-teritoriale din Bucuresti si din judetele Calarasi, Dambovita, Ialomita si Ilfov. Studiul propune dezvoltarea echilibrata a zonei metropolitane prin stoparea urbanizarii necontrolate.
Autoritatile locale bat insa pasul pe loc cu acest proiect initiat pe vremea guvernarii PSD de catre fostul primar al sectorului 1, Vasile Gherasim. In tot acest timp, bucurestenii cumpara masiv terenuri in Ilfov si construiesc haotic tot felul de case sau custi metalice cu functiuni productive temporare. Piata imobiliara merge brici, dar efectele pe termen lung vor fi dezastruoase pentru infatisarea Capitalei Romaniei.
Mai mult, autoritatile publice locale si cetatenii din viitoarea zona metropolitana nu cunosc prea bine ce inseamna aceasta, dupa cum rezulta dintr-o cercetare sociologica realizata de Institutul pentru Politici Publice si Asociatia Alma-Ro. Oamenii auzisera de zona metropolitana, dupa cum rezulta din cercetare, dar nu au fost vreodata consultati pe aceasta tema. Unii cred ca zona metropolitana inseamna o reorganizare administrativa, o extindere teritoriala a Bucurestiului, iar altii sunt de parere ca vor avea acces mai usor la investitii si oportunitati de finantare. Cei din comunele din apropierea Bucurestiului privesc ZMB ca pe o posibilitate de a-si rezolva problemele legate de infrastructura, in conditiile in care bugetele locale nu permit acest lucru. Multi dintre cei chestionati au fost interesati de avantajele apartenentei la ZMB.

Provincia a luat-o inaintea Capitalei

In Romania mai exista trei zone metropolitane constituite in jurul oraselor Iasi, Arad si Oradea, precum si alte sase proiecte ale unor viitoare zone. In cazul orasului Oradea, s-a pornit de la studii urbanistice care au stat la baza unui protocol de colaborare intre municipiul Oradea si comunele limitrofe.
Constituirea zonei metropolitane a avut ca obiective imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor, ridicarea nivelului de dezvoltare a regiunii, cresterea atractivitatii si accesibilitatii zonei. Aflata inca “in germene”, zona metropolitana Arad se extinde si ea, ca sa profite de autostrazi si de fondurile europene.
Realizarea zonei metropolitane Iasi a pornit tot de la realizarea unor studii. Zona Iasi are un organism executiv permanent – Biroul de Dezvoltare – care se ocupa de redactarea de proiecte, cautarea de finantari, colaborarea cu sectorul privat, de serviciile publice etc. Fiecare localitate participa, prin specialistii proprii, la detalierea strategiilor si proiectelor. Inventivitatea iesenilor a depasit handicapul lipsei legislatiei in domeniu. “In Iasi exista deja strategii de dezvoltare ale unei zone metropolitane. Exista proiecte, exista finantari aprobate, exista o experienta in domeniu. In lipsa unei legislatii, pentru a-si pune in aplicare ideea dezvoltarii unei zone metropolitane, Iasiul a recurs la legislatia privind asociatiile si fundatiile in baza careia a fost infiintata Asociatia zonei metropolitane Iasi.
La Iasi, zona s-a dezvoltat bine, pe baza unui plan arhitectural bine gandit. Daca ne uitam in tarile europene, in jurul marilor orase, din cauza aglomerarii urbane, municipiile au inceput sa se dezvolte spatial. A fost gandita unitar expansiunea in suprafata (nu haotic ca la noi, necesitand ulterior demolari costisitoare, schimbari de trasee). Intrarile in marile orase europene sunt o mandrie pentru orase ca Viena, Berlin, Londra, sunt zone economice foarte bine dezvoltate, pline de servicii, de comert, gandite dupa proiecte arhitecturale dinainte stabilite”, a declarat deputatul PNL Relu Fenechiu.

Zbaterilegislative

Inca din anul 2003, deputatul PSD de Brasov, Constantin Nita, a promovat o propunere legislativa privind constituirea zonelor metropolitane, respinsa de Camera Deputatilor in 2004. Constantin Nita a repus pe masa Legislativului initiativa sa in 2005, in forma adaugita, dar si aceasta a avut aceeasi soarta. In acelasi an, mai multi deputati si senatori PSD (Ecaterina Andronescu, Zamfir Dumitrescu, Rodica Nassar, Adrian Nastase, Dan Ioan Popescu, Aurelia Vasile, Ion Iliescu si Sorin Oprescu) au depus o propunere legislativa privind “Legea zonei metropolitane Bucuresti”, care a fost adoptata de Camera Deputatilor in prima decada a lunii decembrie 2005 si a fost inaintata la Senat, unde se afla si acum.
In paralel, membrii Comisiei pentru administratie din Camera Deputatilor au depus o propunere de lege-cadru pentru infiintarea zonelor metropolitane, despre care afirma ca intruneste toate conditiile cerute de partidele politice si ca va fi cu certitudine adoptata, deoarece este in concordanta cu prevederile actualei Constitutii si cu celelalte legi privind administratia publica locala si cu planul national privind administrarea teritoriului. Propunerile legislative anterioare pacatuiau, sustin membrii Comisiei de administratie, prin faptul ca “se contraziceau una pe cealalta sau reprezentau interese ale initiatorilor”.
Legea-cadru va trebui urmata de cate o lege aparte pentru fiecare zona metropolitana care se va dori a fi infiintata. Teoretic, sustin deputatii, pe teritoriul Romaniei exista aglomerari urbane care ar putea crea opt zone metropolitane: Bucuresti, Iasi, Constanta, Brasov, Arad, Timisoara, Cluj, Sibiu, fara insa a se limita la acestea. Astfel, municipiile care impreuna cu localitatile invecinate depasesc 300.000 de locuitori se vor putea asocia prin acord liber consimtit pe o raza de 30 km intr-o astfel de zona metropolitana. Aceasta ar urma sa fie condusa de un consiliu al zonei metropolitane, care ar avea ca presedinte pe primarul de municipiu.

Avantaje

Decongestionarea orasului, a aglomerarii urbane
Satisfacerea cererii de locuinte a populatiei
lFonduri bugetare mai mari pentru localitatile cu venituri mici
Beneficiile economice derivate din cresterea atractivitatii zonei pentru investitori
lImbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de transport
Crearea de locuri de munca prin atragerea de investitori
Cresterea nivelului de trai al populatiei
Dezvoltarea regionala si investitiile in infra-structura
Extinderea retelelor de utilitati
Accesarea fondurilor structurale ale UE

Dezavantaje

Speculatiile imobiliare care determina scumpirea terenurilor
Dificultatile de administrare
Cresterea taxelor locale pentru localitatile din Ilfov, Ialomita, Dambovita si Calarasi
Degradarea mediului, prin aglomerarea de locuinte
Pierderea autonomiei locale
Centralizarea fondurilor si riscul distribuirii preferentiale a acestora

Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Înscriere la facultate, înainte de absolvirea Bacalaureatului. Pentru cei care vor o carieră în dezvoltarea de jocuri video

BISM (Bucharest International School of Management) și Amber Studio, în colaborare cu prestigioasa Abertay University din Marea Britanie, pregătesc începând cu luna septembrie lansarea...

Deca recunoaște că supune elevii la șocuri?

Reziliență -capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (economic, emoțional etc.) Folosit in discipline precum psihologie, ecologie, inginerie, înseamnă capacitatea de...
Ultima oră
Pe aceeași temă