Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Deshidratarea fructelor si legumelor prin "metoda Savu"

In conditiile in care industria autohtona de conserve de legume si fructe s-a prabusit continuu in ultimii 15 ani, producand numai 8% din cantitatea procesata inainte de 1989, un inventator bucurestean vine cu o solutie alternativa: deshidratarea ...

Share

Adrian Barbulescu 0 comentarii

04.06.2005 - 00:00
In conditiile in care industria autohtona de conserve de legume si fructe s-a prabusit continuu in ultimii 15 ani, producand numai 8% din cantitatea procesata inainte de 1989, un inventator bucurestean vine cu o solutie alternativa: deshidratarea acestor materii prime.

Industria lemnului, primul beneficiar

Constantin Savu dispune de o tehnologie brevetata de deshidratare a legumelor si fructelor, cu consumuri energetice pe unitate de produs si cu un ciclu de uscare pe sarja de cel putin trei ori mai mic decat al uscatoarelor din import. De asemenea, uscatoarele inginerului Savu, care are si un centru privat de cercetare-proiectare, sunt de trei ori mai ieftine decat cele importate. Tehnologia sa a fost premiata la mai multe concursuri nationale si internationale de inventica, obtinand sase brevete, si a fost prezentata si in cadrul unui reportaj pe CNN.
Pana in momentul de fata, uscatoarele oferite de centrul de cercetare Miraco din Bucuresti au fost utilizate comercial numai in industria lemnului. Mai multe fabrici de profil din tara, cum ar fi Start Construct Alba Iulia, Timotei SRL (producator de mobilier bisericesc) sau Mobimar SA, din Marghita, judetul Bihor. Aceste intreprinderi le utilizeaza la uscarea rapida si cu costuri minime a cherestelei. De exemplu, cei de la Mobimar spun ca cheltuielile de punere in functiune a uscatorului s-au ridicat la 16.000 de dolari, comparativ cu 34.000 de dolari, cat ar fi costat o instalatie similara din import. In scurt timp, uscatoarele vor fi utilizate si la producerea cretei, aflandu-se in derulare o investitie la intreprinderea Cretarom Cluj-Napoca.

De la telina la fructe de padure

Inventatorul isi propune acum sa utilizeze tehnologia sa de uscare la deshidratarea legumelor si fructelor, costurile fiind simtitor mai mici decat in cazul procesarii acestora in fabricile de conserve traditionale.
De exemplu, compoturile, pasta de tomate, mazarea sau nectarul pot fi imbuteliate la momentul consumului, in lunile de iarna, in functie de comenzi, prin rehidratare. Se elimina, astfel, problema acuta a imobilizarii, inca din timpul verii, a unor fonduri, corespunzatoare manoperei, borcanelor, etichetelor, capacelor si cele legate de spatiile de pastrare conditionate pentru prevenirea fermentarii.
In cazul in care acest procedeu va fi pus in practica pe scara larga, beneficiile ar putea fi substantiale, deoarece costurile de productie sunt de 2,96 euro/kg produs finit (inclusiv salariile si darile catre stat). Aceasta in conditiile in care, in hipermarketuri, pretul mediu de comercializare a unui kilogram de legume sau fructe deshidratate se situeaza la 5,7 euro.
Tehnologia poate fi aplicata in cazul tuturor legumelor si fructelor, de la morcovi si telina, cartofi, tomate, pana la capsuni, trecand prin praz si marar. De asemenea, pot fi adaptate uscatoare mixte pentru zona de munte, care sa fie utilizate atat pentru fructe de padure si plante medicinale, cat si pentru cherestea. Surplusul de energie termica se poate utiliza la incalzirea unor institutii publice, la un pret pe kcal de cinci ori mai mic decat in cazul centralelor conventionale.

Proiect-pilot la Ogrezeni

Pentru a convinge autoritatile ca tehnologia sa este viabila din punct de vedere economic, inginerul Savu a inceput, in comuna Ogrezeni, la 40 km de Bucuresti, implementarea unui proiect-pilot.
Pana in prezent, la Ogrezeni a fost investita suma de 68 de euro, insa pana la 250.000 de euro este cale lunga. Inginerul Savu a contactat, fara succes insa, cel putin pana acum, Agentia SAPARD, in scopul obtinerii unei finantari necesare finalizarii investitiei. Acest lucru s-ar putea face si din fondurile proprii ale centrului de cercetare, insa ar mai dura inca cel putin patru ani de zile, avand in vedere lichiditatile reduse.
Recent, Constantin Savu a apelat si la ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, caruia i-a trimis un memoriu in acest sens.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...