Statul român încasează 58% din prețul final al litrului de motorină şi un procent asemănător la benzină, adică foarte mult, reprezentând acciză + TVA. Dar este normal ca lucrurile să fie astfel şi, mai ales, cum ar trebui să stea?
Suntem pe locul 14 din 28, la jumătatea clasamentului în topul european al sumei încasate de stat (ca accize și TVA) din vânzarea litrului de motorină. Potrivit ultimului buletin al Comisiei Europene, din vânzarea a 1.000 de litri de motorină, statului român îi revin 423,31 euro, peste sumele încasate de Austria (409,64 euro), Danemarca (423 euro), Spania (367,98 euro) și mult peste cele din Polonia – 332,87 euro, Cehia – 404,84 euro, şi Ungaria – 359,53 euro.
Orice stat îşi face strategiile fiscale, teoretic, într-un ansamblu mult mai complex. Nu e vorba doar despre acciza la motorine sau benzine. Această taxă trebuie să facă parte dintr-un sistem articulat care, din păcate, în țara noastră nu există, opinează Dan Roşu, fost manager în Rompetrol. „Dacă vrei ca România să rămână un culoar de tranzit pentru transporturile rutiere internaţionale, trebuie să te gândeşti cum faci atractive preţurile la benzine şi la motorine sau măcar ca acestea să fie corelate cu cele din ţările din jur. Când cabinetul Ponta a introdus supraaciza, transportatorii au fugit cu plinul la rezervorul de carburant în Bulgaria şi Ungaria”, a amintit Dan Roşu, pentru "România liberă". Acesta a explicat că nu vede o strategie coerentă de ţară. „Mi se pare că aplicarea de taxe e doar o formă de a realiza venituri. Orice variaţie a preţului se face doar pe limitarea marjei de profit a comerciantului sau producătorului, pentru că taxele percepute de stat rămân fixe”, a precizat Dan Roşu.
Dar care sunt componentele preţului carburanţilor? Expertul spune că acestea sunt accizele, costurile interne şi marja de profit, de obicei destul de mică, din cauza accizei foarte mari.
Expertul a atras atenţia că preţul materiei prime, adică costul benzinei sau motorinei, ţine de cotaţiile internaţionale de pe subpieţele de profil, diferite de piaţa ţiţeiului, iar aceste cotaţii au o volatilitate foarte mare. „Ele nu sunt legate doar de preţul barilului de petrol, dar şi de costul prelucrării acestuia şi de transformarea sa în motorină şi de cum se vinde, de exemplu, pe piaţa internaţională motorina. La aceasta, se adaugă marja rafinăriei. Apoi, sunt costurile logistice şi de transport, precum şi costurile de operare ale staţiilor de benzine şi motorine şi marja vânzătorului”, a precizat Dan Roşu.
Totuşi, una peste alta, ce reprezintă, ca ordin de mărime, aceste componente? „Să zicem că o companie îşi eficientizează toate costurile, dar să facem un calcul foarte simplu: dacă motorina şi benzina s-ar da acum gratis, în loc să coste 5 lei, ar costa 2,50 lei litrul, bani pe care clienţii de la pompă i-ar da statului. Care e libertatea pe care o are resellerul în România?”, întreabă retoric Dan Roşu.
De ce e mai ieftin în SUA
Cum se explică totuşi preţul foarte scăzut al galonului de benzină în Statele Unite? Expertul explică faptul că peste Ocean au alt sistem de taxare şi e foarte posibil ca tehnologiile de rafinare să fie mai performante. „În 2003, la preluarea Rafinăriei Petromidia, costul de prelucrare a tonei de ţiţei era de peste 80 $/t. Ca să fie eficient, trebuia să ajungă la 12 – 16 $/t”, a dezvăluit pentru „România liberă” Dan Roşu.
Pe de altă parte, în 2016, taxele reţinute de statul american sunt 23%, costurile de distribuţie şi marketing 13%, rafinarea 24%, iar preţul materiei prime 40%. În atari condiţii, marja de profit e mai uşor de profilat şi preţul mai scăzut. În anul 2010, taxele reprezentau 14% din preţ, rafinarea 5% şi marketingul 10%, conform website-urilor de profil.
Pentru că a scăzut preţul petrolului, americanii compensează, luând taxe mai mari, ca să menţină cam acelaşi preţ, a precizat Dan Roşu. „În strategia de piaţă pe care şi-o face fiecare retailer de produse petroliere, acesta poate să aleagă ce vrea să împingă în faţă: volume sau marje. Dacă vrea marje, va vinde benzina ceva mai scump, în intervalul în care îi dă voie statul român să se joace cu acestea şi cu costurile. Dacă vrea volume, atunci o să vândă mai ieftin, ca să vândă mai mult”, a explicat expertul pentru "România liberă".
Formarea preţului benzinelor şi motorinelor în Statele Unite.Categorii de costuri 2010-2016
Taxe reţinute 14% 23%
Distribuţie şi marketing 10% 13%
Rafinare 5% 24%
Materie primă 40%
